Populația României, calculată în funcție de domiciliu, a ajuns la 21,558 milioane de persoane la 1 iulie 2026, în scădere cu 0,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția demografică evidențiază atât reducerea numărului de persoane cu domiciliul în România, cât și accentuarea procesului de îmbătrânire a populației.
Te-ar mai putea interesa și: Ce trebuie să știți voi și populația iraniană aflată în proximitatea unor potențiale ținte nucleare
Datele INS arată că scăderea populației a fost mai pronunțată în mediul urban. La 1 iulie 2026, în orașe și municipii locuiau, potrivit indicatorului bazat pe domiciliu, 11,881 milioane de persoane, cu 0,9% mai puține decât la aceeași dată din 2025. În mediul rural, populația a fost de 9,677 milioane de persoane, înregistrând o diminuare mult mai redusă, de 0,02% față de anul precedent.
În funcție de sex, populația feminină era de 11,049 milioane de persoane, cu 54.300 mai puține decât la 1 iulie 2025. În același timp, populația masculină număra 10,509 milioane de persoane, în scădere cu 59.600 de persoane față de aceeași perioadă. Astfel, reducerea numărului de persoane cu domiciliul în România s-a manifestat atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților.
Unul dintre cele mai importante aspecte evidențiate de statisticile oficiale este accentuarea îmbătrânirii demografice. Comparativ cu 1 iulie 2025, ponderea populației de 65 de ani și peste a crescut cu 0,3 puncte procentuale, în timp ce ponderea copiilor și adolescenților cu vârste între 0 și 14 ani a scăzut cu 0,1 puncte procentuale.
La 1 iulie 2026, România avea 4,098 milioane de persoane în vârstă de cel puțin 65 de ani, față de 2,944 milioane de persoane cu vârste între 0 și 14 ani. Prin urmare, numărul persoanelor vârstnice îl depășea pe cel al tinerilor cu aproximativ 1,154 milioane de persoane, respectiv cu 39,2%.
Această diferență se reflectă și în indicele de îmbătrânire demografică, indicator care arată raportul dintre populația vârstnică și cea tânără. Dacă la 1 iulie 2025 reveneau 135,4 persoane de 65 de ani și peste la fiecare 100 de persoane cu vârste între 0 și 14 ani, un an mai târziu raportul a ajuns la 139,2 persoane vârstnice la 100 de tineri. Creșterea indică o modificare a structurii pe vârste, în sensul unei ponderi tot mai mari a populației vârstnice în raport cu generațiile tinere.
Și indicatorii privind vârsta populației confirmă această tendință. Vârsta medie a populației României a ajuns la 43,4 ani la 1 iulie 2026, în creștere cu 0,3 ani față de aceeași dată din 2025. Vârsta mediană a urcat la 44,5 ani, cu 0,5 ani mai mult decât în anul precedent. Vârsta mediană împarte populația în două grupuri egale: jumătate dintre persoane sunt mai tinere decât această valoare, iar cealaltă jumătate este mai în vârstă.
În ceea ce privește distribuția populației pe grupe de vârstă, cea mai numeroasă categorie era cea a persoanelor cu vârste între 45 și 49 de ani, care reprezentau 8,6% din total. În rândul bărbaților, această grupă avea o pondere de 9%, în timp ce în cazul femeilor proporția era de 8,2%.
Datele referitoare la copii indică, de asemenea, diferențe între generațiile tinere. Persoanele cu vârste între 0 și 4 ani reprezentau 3,9% din populație, o pondere mai mică decât cea înregistrată în cazul grupelor de 5–9 ani, care reprezentau 4,9%, și de 10–14 ani, cu 4,8%. Aceste valori arată că grupa celor mai mici copii este mai puțin numeroasă decât cele două grupe de vârstă imediat următoare.
INS precizează că populația după domiciliu nu trebuie confundată cu populația rezidentă. Primul indicator include persoanele cu cetățenie română care au domiciliul pe teritoriul țării și poate cuprinde inclusiv persoane care au emigrat, dar nu și-au schimbat oficial domiciliul. Populația rezidentă, în schimb, se referă la persoanele care locuiesc efectiv în România, potrivit criteriilor statistice aplicabile.