Prime pentru tineri și subvenții pentru mame, criticate ca fiind populiste

Ministerul Muncii a lansat în dezbatere publică un proiect de modificare a Legii nr. 76/2002 privind șomajul și ocuparea forței de muncă, care introduce noi stimulente pentru angajare: prime pentru tinerii aflați la primul loc de muncă și subvenții pentru angajatorii care încadrează mame cu cel puțin trei copii. Deși inițiativa are scopul de a combate șomajul și lipsa forței de muncă, economistul Dragoș Cabat consideră că aceste măsuri sunt în mare parte populiste și au un impact economic redus, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Tinerii sub 21 de ani nu vor mai putea juca la păcănele, iar reclamele online vor fi interzise între 06.00 și 24.00. Proiectul de lege care zguduie industria pariurilor din România

Măsuri cu impact limitat. Prime pentru tineri și subvenții pentru mame, criticate ca fiind populiste

Proiectul prevede o „primă de stabilitate” pentru tinerii din categoria NEET (cu vârste între 16 și 30 de ani, care nu lucrează și nu urmează studii sau cursuri). Cei care se angajează pentru prima dată ar urma să primească 1.000 de lei lunar în primul an și 1.250 de lei lunar în al doilea, timp de cel mult 24 de luni. În plus, angajatorii care îi încadrează pe acești tineri vor beneficia de o subvenție de 2.250 de lei pe lună, dacă tinerii sunt înregistrați ca șomeri.

Cabat apreciază că efectul real al măsurii este limitat, estimând un raport de „70% populism și 30% impact economic real”. El explică faptul că problema nu este lipsa stimulentelor, ci lipsa perspectivelor profesionale, a stabilității și a condițiilor de muncă atractive. Mulți tineri preferă să plece în străinătate, unde pot obține salarii mai mari și un mediu de lucru mai previzibil.

Economistul mai subliniază că șomajul real în rândul tinerilor este mai mare decât cel raportat oficial, deoarece o parte semnificativă lucrează la negru sau în mediul rural. De aceea, măsurile financiare pot aduce doar un efect temporar, fără a rezolva cauzele profunde ale fenomenului.

Al doilea pilon al proiectului vizează reintegrarea mamelor cu minimum trei copii pe piața muncii. Angajatorii care le încadrează vor primi o subvenție de 2.250 de lei pe lună timp de 12 luni, cu obligația de a menține raportul de muncă cel puțin 18 luni. Aceste mame trebuie să fie înregistrate ca șomere și vor avea acces la consiliere profesională și cursuri de formare.

Și această măsură este considerată de Cabat mai degrabă una politică decât economică, cu un efect real estimat la doar 10%. Economistul arată că problema principală a mamelor nu este salariul, ci lipsa infrastructurii sociale: creșe, grădinițe și servicii de îngrijire a copiilor. În multe cazuri, costul unei bone echivalează cu salariul obținut, mai ales în mediul rural. Fără investiții în infrastructură, susține el, niciun stimulent financiar nu va produce rezultate durabile.

Potrivit lui Cabat, impactul bugetar al acestor măsuri este redus, reprezentând sub 0,5% din bugetul total al statului, chiar și în cazul participării tuturor beneficiarilor eligibili. Cu toate acestea, beneficiile economice sunt la fel de mici, întrucât lipsa forței de muncă nu se poate rezolva prin „ajutoare punctuale”, ci prin politici publice coerente și infrastructură funcțională.

Economistul atrage atenția că măsurile au un caracter electoral și de imagine, menite să transmită un mesaj pozitiv, dar fără efecte structurale reale. În opinia sa, „problema lipsei forței de muncă nu se rezolvă cu 1.000 de lei pe lună, ci cu stabilitate, încredere și calitate a vieții”.

Cabat subliniază că România se confruntă cu un triple efect negativ: îmbătrânirea populației, scăderea natalității și migrația continuă a forței de muncă. Migrația nu mai este doar una economică, ci și una socială — tot mai mulți români pleacă pentru un mediu mai predictibil, servicii publice mai bune și o calitate mai ridicată a vieții.

El propune ca soluțiile reale să vizeze investiții în educație, creșe, grădinițe și servicii sociale, pe modelul țărilor nordice, unde politicile publice asigură echilibrul între viața de familie și cea profesională.

Te-ar mai putea interesa și: Scandal în Italia: tinerii din partidul Giorgiei Meloni, surprinși cântând imnul fascist la sediul Fratelli d’Italia din Parma