Social-democrații resping tăierile de salarii în sectorul public și susțin că fiecare instituție, fie centrală sau locală, trebuie să decidă independent cum aplică reducerea de 10%, informează TVR Info.
„Dacă există un agreement pe ceea ce înseamnă administrația locală, adică acel amendament prin care PSD dă posibilitatea autorităților locale, consiliilor locale, primarilor să decidă cum își gestionează reducerile… Punctul de vedere al PSD, care nu e legat de 7 decembrie, este că nu vom susține tăieri de salarii”, a declarat Sorin Grindeanu, președintele PSD.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul a demarat o analiză detaliată asupra efectelor modificărilor fiscale introduse de Guvern în 2025, evidențiind opinii divergente în interiorul formațiunii: unii susțin că majorările de taxe au stimulat colectarea, în timp ce alții semnalează că încasările din TVA nu au crescut proporțional cu noile cote.
„Chiar dacă am crescut TVA-ul, încasările nu au fost pe măsura creșterii acestor cote”, a spus liderul PSD, subliniind necesitatea unei evaluări obiective.
Întrebat direct dacă majorarea TVA a fost o greșeală, Grindeanu a răspuns: „La prima vedere așa pare”, potrivit Mediafax.
Citește și: Proiectele PSD de eliminare a CASS pentru mame, veterani, personalul monahal – adoptate tacit de Senat
La rândul său, preşedintele Nicuşor Dan spune că reducerea cheltuielilor în sectorul public poate fi realizată prin ajustarea cheltuielilor de personal, a celor pentru bunuri și servicii sau a investițiilor, dar avertizează că discuțiile sunt dificile și că, în contextul unui război la graniță, atenția trebuie păstrată asupra zonei militare.
„Poți să reduci cheltuieli din cheltuieli de personal sau poți să reduci cheltuieli din bunuri și servicii sau poți să reduci cheltuieli din investiții. Eu sunt convins că o să ajungem la reduceri de cheltuieli în sectorul public, dar discuțiile sunt dificile. În momentul în care ai un război la graniță, bineînțeles că trebuie să te uiți cu oarecare atenție la zona de armată”, a declarat Nicușor Dan, președintele României.
Deputatul PNL Adrian Cozma atrage atenția asupra risipelor din aparatul central și dă exemplul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, care cheltuie 10 milioane de euro pe pază, deși nu are obiective reale de protejat, și subliniază necesitatea reducerii cheltuielilor inutile.
„Cred că e foarte important să reducem cheltuieli majore din aparatul central. Vă dau un exemplu: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, în subordinea Ministerului Agriculturii, știți cât cheltuie pe pază? 10 milioane de euro! N-au ce să păzească, șanțuri și platforme betonate. Acolo unde e risipă, trebuie să închidem robinetul”, a declarat Adrian Cozma, deputat PNL.
Senatorul AUR Petrișor Peiu respinge aplicarea uniformă a reducerilor salariale în sectorul public și susține că ajustările trebuie să țină cont de situația fiecărei instituții, unde unele au exces de personal, iar altele se confruntă cu deficit.
„Refuzăm orice reducere de tip Patul lui Procust. Putem să vorbim și să acceptăm ideea unei reduceri pe fondul total al salariilor personalului bugetar, dar nu putem să acceptăm că e același procentaj de reducere în toate instituțiile. Există instituții unde se taie frunză la câini, există instituții unde este deficit de personal”, a declarat Petrișor Peiu, senator AUR.
Premierul Ilie Bolojan afirmă că măsurile de redresare adoptate până acum au dat rezultate: veniturile bugetare cresc, cheltuielile scad, iar România se află pe calea cea bună.
Premierul Ilie Bolojan a raportat că, în trimestrul al III-lea, veniturile bugetului de stat au urcat cu 12,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, crescând de la 79,2 miliarde lei la 89,1 miliarde lei, adică un plus de 9,9 miliarde lei.
Veniturile bugetare continuă să crească: impozitul pe venit a urcat cu 16,5%, încasările din TVA cu 14,8%, veniturile din accize cu 11%, iar contribuțiile sociale au crescut cu 8,5%, adică 4 miliarde de lei în plus. În același timp, cheltuielile de personal au scăzut în trimestrul III cu 630 de milioane de lei.
În luna octombrie, cheltuielile de personal au scăzut cu 562 de milioane de lei comparativ cu aceeași perioadă din 2024, de la 14,231 miliarde lei la 13,669 miliarde lei, după ce în primul semestru acestea crescuseră cu aproximativ 10% față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Cu toate greutățile, am deblocat și renegociat fondurile europene prin programul PNRR, accelerând plățile în a doua jumătate a anului. Astfel, în perioada ianuarie–iunie s-au făcut plăți de 2,62 miliarde euro, iar în perioada iulie–septembrie s-au plătit 1,45 miliarde euro.”
Față de 1 iulie, România se împrumută mai ieftin pe toate maturitățile și în toate monedele, ceea ce reflectă încrederea crescută a piețelor în măsurile luate și în stabilitatea economiei, transmite șeful Guvernului.
Titlurile în lei – scădere cu aproximativ 53 de puncte de bază pentru maturitatea de 5 ani și cu 51 de puncte de bază pentru cea de 10 ani.
Titlurile în euro – scădere cu 78 de puncte de bază la 5 ani și 49 de puncte de bază la 10 ani.
Investițiile au crescut și devin principalul motor al economiei, conform ultimului raport al Comisiei Europene. Investițiile vor accelera în 2026–2027, sprijinite de fondurile europene și proiectele aflate în derulare.
Deficitul bugetar va scădea la 6,2% în 2026.
Premierul Ilie Bolojan le mulțumea, pe Facebook,colegilor pentru eforturile depuse și românilor pentru înțelegerea importanței măsurilor de redresare și spunea că menținerea acestui curs va permite României să-și atingă potențialul și să asigure o viață predictibilă și prosperă cetățenilor săi.