UPDATE: Președintele Nicușor Dan a afirmat că Unirea de la 1859 „nu a căzut din cer”, iar pentru înfăptuirea ei au acționat oameni politici, printre care Domnitorul Grigore Alexandru Ghyka, ale cărui rămășițe pământești au fost repatriate și aduse, duminică, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni.
„Trebuie să folosim orice ocazie, și mai ales unele comemorative cum este cea de azi, pentru a ne spune nouă înșine și celor de lângă noi că istoria nu începe cu noi înșine. Și cred că prea des, în modul în care noi percepem istoria, insistăm pe rupturi, pe sincope, pe acele schimbări din istorie care au fost 1821, 1848, 1859, 1866, 1918 și toate celelalte, fără să punem accentul pe continuitate.”
„Pentru că așa cum limba este o creație la care mulți oameni, de-a lungul timpului, au gândit și s-au raportat la lume într-un anume fel, așa și o societate și modul în care este administrată o societate are rădăcini adânci din modul în care, acum mulți ani, niște oameni au gândit cum să o administreze. Și e important, deci, să vedem (…) rădăcina unor moduri în care acționăm ca societate azi’, a spus Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, într-o alocuțiune rostită lângă catafalcul pe care a fost așezat sicriul cu rămășițele pământești ale ultimului Domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghyka (1807 – 1857).”
Șeful statului a menționat și reformele sociale: curajul de a scădea impozitele, dijma pentru cei care lucrau pământul și taxele vamale, așa-numitele taxe pe circulația mărfurilor.
„Dar trebuie să insistăm, în opinia mea, pe Unirea de la 1859, pentru că Unirea de la 1859 nu a căzut din cer, nu a fost un dar care s-a dat României. Pentru ca ea să se înfăptuiască, au fost niște oameni politici care au acționat în sensul acesta și domnitorul Ghyka este unul dintre ei.”
„Trebuie să spunem, cu tărie, că istoria Moldovei face parte din istoria României. Ne amintim azi că încă din Evul Mediu, Moldova a purtat un al doilea nume, Moldovlahia sau Valahia Mică. Cu alte cuvinte, identitatea de neam, de limbă, de cultură a fost o evidență dintotdeauna și, așa cum am spus, domnitorul Ghyka a fost unul dintre susținătorii Unirii cu România”, a adăugat Nicușor Dan.”
„Bine ai venit acasă, Măria Ta!”, și-a încheiat discursul președintele Nicușor Dan.
La finalul ceremoniei, Nicușor Dan și Mihaela Grădinaru s-au recules la catafalc, urmați de descendenții domnitorului, reprezentanți ai Jandarmeriei Române, invitați, consilieri ai președintelui.
Rămășițele sale pământești au fost aduse din Franța cu o cursă TAROM și întâmpinate cu onoruri militare la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei, fiind depuse apoi în Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, transmite TVR Info.
Slujba de pomenire a adunat oficialități, descendenți ai familiei Ghyka și pe Nicolae al României.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/11/ps-varlaam-jandarmerie-1024x683.jpg)
Evenimentul istoric al repatrierii ultimului Domnitor al Moldovei a fost organizat de Jandarmeria Română și familia Ghyka cu sprijinul autorităților franceze.
Duminică, sicriul va fi depus la Opera Națională București, iar apoi în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, locuri simbolice pentru istoria statului român. Pe 12 noiembrie, cortegiul va ajunge la Iași, în capitala istorică a Moldovei, unde rămășițele pământești vor fi reînhumate în apropiere de Palatul Culturii.
Acesul în incinta Cotroceniului se realizează în intervalul 10:00-20:00, în baza documentului de identitate. Publicul se va supune unui control de securitate individual și al bagajelor, la solicitarea personalului de securitate.
Traseul de vizitare va fi: intrare la Poarta Leu Pietonal (Bulevardul Geniului, nr. 1-3) și ieșire pe la poarta principală din Bulevardul Profesor Doctor Gheorghe Marinescu.
Nu este permis accesul cu flori sau lumânări în interiorul clădirii Palatului Cotroceni. Florile sau lumânările NU se pot depune personal la catafalc. Acestea pot fi depuse în pridvorul Bisericii Cotroceni.
Persoanele prezente la Palatul Cotroceni pentru a-și aduce omagiul la catafalc sunt rugate să respecte următoarele reguli:
-să respecte măsurile de ordine interioară și să coopereze cu personalul specializat al Serviciului de Protecție și Pază pe timpul verificărilor de securitate care se vor efectua în curtea și în interiorul Palatului Cotroceni;
-să respecte orarul activităților și traseul de deplasare stabilit de organizatori, precum și indicațiile personalului specializat al Administrației Prezidențiale și al SPP;
-să NU aducă obiecte personale (volume, scrisori, ilustrate, documente sau fotografii).
Grigore Alexandru Ghyka a reușit dezrobirea romilor, abolirea cenzurii, impunerea învățământului în limba română și înființarea, din fonduri proprii, a primei maternități.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/11/jandarmeria-Alexandru-Ghyka-1024x683.jpg)
Repatrierea sa reprezintă nu doar o ceremonie, ci un act de recuperare istorică și de respect față de rădăcinile naționale.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/11/Oana-Toiu-Alexandru-Ghyka-1024x683.jpg)
Rămășițele pământești ale Domnitorului Grigore Alexandru Ghyka au fost deshumate vineri cu rugăciune și onoruri militare din cimitirul localității franceze Le-Mée-sur-Seine, urmând să fie reînhumate la Iași.
La ceremonii a fost prezent Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale și Meridionale.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/11/reinhumare-grigore-alexandru-ghica-ceremonii-franta-2-1024x768.jpg)
Administrația Prezidențială a anunțat vineri seară că Președintele Nicușor Dan a decis, în semn de profund respect și considerație, ca trupul domnitorului să fie depus duminică, 9 noiembrie, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni.
„Grigore Alexandru Ghyka a pus binele comun mai presus de interesele proprii, promovând principii moderne de guvernare și dreptate socială”, transmite Administrația Prezidențială.
„În timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghyka au fost adoptate reforme esențiale pentru societate, precum dezrobirea romilor, abolirea cenzurii sau reducerea taxelor comerciale. De numele său se leagă înființarea Jandarmeriei Române, după model francez, dar și prima maternitate publică din țară, Institutul Gregorian, finanțată din fonduri personale.”
La ceremoniile din Franța au participat Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale și Meridionale, ES Ioana Bivolaru, Ambasadoarea României în Franța, directorul general adjunct al Jandarmeriei Franceze, general de corp de armată André Petillot, comandantul Academiei Militare a Jandarmeriei Naționale Franceze, general de divizie Frantz Tavart, și prim-adjunctul inspectorului general al Jandarmeriei Române, general-maior Cătălin Stegăroiu.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/11/reinhumare-grigore-alexandru-ghica-ceremonii-franta-1-1024x576.jpg)
Au mai fost prezenți Pierre Ory, prefectul departamentului Seine-et-Marne, primarul Frank Vernin al localității Le-Mée-sur-Seine, Primarul Mihai Chirica al Iașilor și descendenți din familia domnitorului, transmite Basilica.ro.
„Format în spiritul valorilor occidentale și al idealurilor Luminilor, Grigore Alexandru Ghica a fost un suveran al reformelor și al curajului moral”, a transmis pe Facebook Ambasadoarea Ioana Bivolaru.
„Este un eveniment istoric pentru România și un simbol puternic al rădăcinilor noastre. Deshumarea și repatrierea domnitorului Grigore Alexandru Ghyka sunt un semnal esențial pentru identitatea și demnitatea societății românești”, a transmis Șerban Dimitrie Sturdza, descendent al familiei domnitorului prin alianța dintre ramurile boierești Sturza și Ghica.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/11/reinhumare-grigore-alexandru-ghica-ceremonii-franta-2-1536x1090-1-1024x726.jpg)
La sediul Academiei Militare a Jandarmeriei Naționale Franceze, Garda Republicană Franceză a prezentat onorul militar domnitorului Grigore Alexandru Ghica, sicriul fiind apoi depus pe platoul principal al Academiei.
Garda care a purtat pe umeri sicriul cu osemintele Domnitorului a fost alcătuită din jandarmi francezi, precum și jandarmi români din cadrul Gărzii de Onoare a Jandarmeriei Române.