Potrivit raportului, Europa emergentă se confruntă cu o scădere rapidă a ponderii populaţiei apte de muncă, ceea ce riscă să reducă, în medie, creşterea anuală a PIB-ului pe cap de locuitor cu aproape 0,4 puncte procentuale în perioada 2024–2050. BERD avertizează că intervenţiile actuale sunt insuficiente, iar opţiunile politice sunt tot mai limitate, în condiţiile în care soluţiile tradiţionale, creşterea natalităţii sau migraţia, sunt dificil de aplicat.
Economistul-şef al BERD, Beata Javorcik, afirmă că presiunea demografică este deja vizibilă.
„Chiar şi în prezent, demografia erodează creşterea nivelului de trai şi va fi un impediment pentru creşterea PIB-ului în viitor”, a declarat aceasta, potrivit Reuters.
Javorcik subliniază că fostele ţări comuniste „îmbătrânesc înainte de a se îmbogăţi”, menţionând că vârsta mediană din aceste economii a ajuns la 37 de ani, în condiţiile în care PIB-ul mediu pe cap de locuitor este de doar 10.000 de dolari, o valoare care reprezintă un sfert din nivelul pe care îl aveau economiile dezvoltate atunci când au atins aceeaşi vârstă mediană în anii ’90.
Raportul BERD identifică o serie de factori care contribuie la scăderea natalităţii: transformări ale normelor sociale, costurile ridicate ale creşterii copiilor şi reducerea câştigurilor femeilor după maternitate. Deşi majoritatea statelor din aria BERD au introdus stimulente pentru creşterea natalităţii, acestea „nu au produs o schimbare semnificativă şi susţinută în nicio ţară”, a declarat Javorcik. Mai mult, migraţia la nivelul necesar pentru compensarea natalităţii scăzute nu este acceptată politic în cele mai multe state, în timp ce cetăţenii sunt „ambivalenţi” în privinţa utilizării extinse a inteligenţei artificiale pentru creşterea productivităţii.
În aceste condiţii, principalul instrument viabil este prelungirea duratei de activitate a populaţiei. Javorcik subliniază necesitatea recalificării forţei de muncă şi posibile modificări ale schemelor de pensii pentru ca oamenii să rămână în câmpul muncii mai mult timp.
„Ceea ce avem nevoie este să avem o conversaţie adultă cu alegătorii despre stadiul actual al lucrurilor, deoarece oamenii tind, de fapt, să subestimeze semnificaţia tendinţelor demografice. Trebuie să informăm, în special, alegătorii mai tineri, deoarece ei sunt cei care vor purta povara schemelor de pensii de tip pay as-you-go (finanţate prin contribuţiile persoanelor active – n.r.)”, a subliniat economistul-şef al BERD.
Raportul avertizează că niciuna dintre măsurile care ar putea contracara declinul natalităţii nu este populară din punct de vedere politic. În plus, îmbătrânirea populaţiei este însoţită de îmbătrânirea clasei politice. BERD notează că, într-o economie globală tipică, liderul are acum 60 de ani, cu 19 ani mai mult decât vârsta medie a populaţiei adulte. În autocraţii, diferenţa a crescut la 26 de ani în 2023, de la 19 ani în 1960. Această evoluţie îngreunează adoptarea reformelor, deoarece liderii tind să protejeze sistemele de pensii existente şi să limiteze migraţia.
Pentru cele mai noi state membre ale BERD, inclusiv ţări tinere şi în creştere, precum Nigeria, raportul recomandă accelerarea creării de locuri de muncă şi sprijinirea sectorului privat. Alternativa este pierderea unei oportunităţi unice.
„Acest dividend demografic de care se pot bucura este trecător”, avertizează Javorcik, atrăgând atenţia asupra scăderii natalităţii în alte regiuni ale Africii. „Aşadar, există doar o fereastră de oportunitate, aceste ţări trebuie să profite de acest lucru”, a mai spus ea.
BERD, instituţie financiară internaţională cu operaţiuni în 36 de state de pe trei continente, investeşte pentru dezvoltarea economiilor astfel încât acestea să devină competitive, incluzive, bine guvernate, verzi, reziliente şi integrate. Banca este un investitor instituţional major în România, unde a alocat până în prezent aproape 12 miliarde de euro în 569 de proiecte.