Reducerea taxelor la carburanți ar pune presiune pe buget și economia României, avertizează consilierul BNR, Eugen Rădulescu

Într-o intervenție pentru Euronews România, oficialul subliniază că menținerea obiectivului de reducere a deficitului rămâne singura opțiune rațională, chiar dacă scumpirea energiei afectează mai multe sectoare economice.

Rădulescu explică faptul că prețul petrolului și al gazului lichefiat s-a dublat în câteva săptămâni, pe fondul tensiunilor geopolitice din Iran, iar această evoluție se va reflecta în creșterea costurilor produselor și serviciilor.

Impactul este resimțit în lanț: rate mai ridicate ale inflației și încetinirea creșterii economice. Agricultura este unul dintre sectoarele cele mai afectate, din cauza majorării costurilor la carburant, irigații și îngrășăminte, ceea ce poate conduce la scăderea producției și la scumpirea alimentelor.

Rădulescu, BNR: Comparativ cu alte state, România are spațiu limitat de intervenție fiscală

Deși guvernele externe au redus temporar taxele, au oferit subvenții sau ajutoare pentru transportatori și gospodării vulnerabile, în România singurele măsuri anunțate au vizat limitarea adaosului comercial la carburanți, fără promisiuni de reducere a accizelor sau a altor taxe. „Plătim pentru dezastrul bugetar din anii anteriori”, notează consilierul BNR.

Ca soluție temporară, Rădulescu recomandă transportul public pentru reducerea costurilor, în special în contextul majorării cu 50–100 de lei a costului unui plin de carburant. Totodată, oficialul atrage atenția că, dacă prețurile internaționale la energie vor continua să crească, guvernul ar putea interveni cu măsuri țintite pentru agricultori și transportatori, pentru a limita impactul asupra sectoarelor cele mai vulnerabile.

Rădulescu, BNR: Deficitul bugetar este „cea mai severă constrângere a economiei românești”

România a trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006 la 60% în prezent, cu un vârf de 9,3% din PIB al deficitului în 2024, într-un an fără crize majore.

Oficialul BNR atrage atenția că nu doar nivelul datoriei contează, ci și costul acesteia: dobânzile plătite de România pentru o datorie de 60% din PIB depășesc nivelul celor plătite de Franța pentru o datorie de peste 120% din PIB.

Rădulescu anticipează și o presiune politică: „Aștept ca cei responsabili pentru acest dezastru să arate cu degetul către guvernul actual, pus în imposibilitatea de a ajuta prea mult consumatorii afectați de prețul în creștere al carburanților.”

Această poziție subliniază dilema între intervenția fiscală pentru protecția consumatorilor și menținerea disciplinei bugetare într-un context de creșteri globale ale prețurilor la energie.

Citește și: Benzina și motorina aproape de pragul de 10 lei pe litru