Reforma salariilor bugetarilor. Creșteri pentru jumătate dintre angajați și presiune pe bugetul de stat

Noua lege a salarizării din sectorul public, un proiect esențial asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se află în prezent în faza finală de negociere și ar putea aduce modificări importante în modul de calcul al veniturilor bugetarilor. Conform Digi24.ro, reforma vizează atât restructurarea grilelor salariale, cât și integrarea mai multor tipuri de sporuri în salariul de bază, cu scopul de a simplifica sistemul și de a-l face mai predictibil.

Te-ai mai putea interesa și: STB pregătește plecări voluntare și concedieri colective pentru până la 800 de angajați, cu acordarea a 12 salarii compensatorii

Reforma salariilor bugetarilor. Creșteri pentru jumătate dintre angajați și presiune pe bugetul de stat

Proiectul are o miză financiară și politică majoră, întrucât adoptarea sa este condiționată de respectarea angajamentelor din PNRR. România trebuie să finalizeze noua lege până la sfârșitul lunii august 2026, în caz contrar riscând pierderea unei finanțări europene de aproximativ 700 de milioane de euro. Din acest motiv, negocierile dintre partidele aflate la guvernare au fost accelerate, iar după dificultăți în obținerea unui acord politic, discuțiile au fost preluate și la nivelul Administrației Prezidențiale.

În ultimele săptămâni, la Parlament a avut loc o primă reuniune dedicată finalizării proiectului de lege, la care au participat reprezentanți ai principalelor partide parlamentare — PSD, PNL, USR și UDMR — însă fără implicarea altor formațiuni politice. Documentul de bază al reformei a fost elaborat de Ministerul Muncii și finalizat ca prim draft la 24 aprilie 2026, fiind ulterior transmis către premierul Ilie Bolojan pentru analiză și ajustări.

În paralel, autoritățile române urmează să poarte discuții cu reprezentanții Comisiei Europene la Bruxelles, în cadrul unui dialog mai amplu privind proiectele întârziate din PNRR. Printre acestea se află și reforma salarizării, considerată una dintre cele mai complexe și sensibile componente ale planului de redresare.

Din punct de vedere bugetar, noua lege ar putea duce la creșterea cheltuielilor totale cu salariile din sectorul public de la aproximativ 166 de miliarde de lei în prezent la circa 174 de miliarde de lei. Această majorare ar însemna un efort suplimentar de aproximativ 8 miliarde de lei din bugetul de stat. Totuși, autoritățile insistă că această creștere trebuie menținută în limite sustenabile, astfel încât ponderea cheltuielilor salariale în PIB să rămână în jurul a 8%, nivel considerat deja ridicat pentru România.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că în prezent cheltuielile cu salariile din sectorul public reprezintă aproximativ 8,1% din PIB, iar depășirea semnificativă a acestui prag nu este considerată fezabilă din punct de vedere fiscal. În acest context, orice majorare salarială suplimentară trebuie corelată fie cu o eficientizare a aparatului bugetar, fie cu reducerea numărului de posturi acolo unde activitatea nu justifică menținerea lor.

Potrivit scenariilor analizate de autorități, aproximativ 53% dintre angajații din sectorul public ar putea beneficia de creșteri salariale în urma aplicării noii grile. Restul bugetarilor nu ar înregistra scăderi de venituri, guvernul dând asigurări că salariile aflate în plată vor fi menținute la același nivel. O variantă alternativă luată în calcul inițial prevedea o suplimentare mai mare a bugetului salarial, de până la 12 miliarde de lei, însă aceasta ar fi implicat fie creșteri mai ample, fie o extindere a numărului de beneficiari.

Premierul a subliniat că, în lipsa unei creșteri semnificative a bugetului, singura modalitate de a majora salariile pentru anumite categorii de angajați este eficientizarea aparatului administrativ. Cu alte cuvinte, reducerea personalului acolo unde activitatea nu este justificată ar putea permite redistribuirea resurselor către angajații considerați esențiali în sectorul public.

Un alt element important al reformei este modificarea structurii salariale prin includerea sporurilor în salariul de bază. Astfel, majoritatea sporurilor nu vor mai fi acordate separat, ci vor fi integrate în remunerația lunară, ceea ce ar trebui să ducă la o mai mare transparență și simplificare a sistemului. De asemenea, și norma de hrană ar urma să fie inclusă în salariul de bază.

Singura excepție semnificativă o va reprezenta sporul pentru gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene, care ar putea rămâne acordat separat și ar putea ajunge până la 40% din salariu, în funcție de responsabilități și performanță.