După votul din Legislativ, Republica Moldova nu va mai fi membră a CSI din punct de vedere juridic, a precizat Popșoi, subliniind că retragerea este, în mare parte, o formalitate, în condițiile în care Chișinăul și-a suspendat deja participarea la structurile comunității.
„Denunțarea acestor trei acorduri de bază care stau la temelia aflării noastre în CSI ne va da dreptul să spunem că, din punct de vedere juridic, Republica Moldova nu va mai face parte oficial din CSI. De facto, noi ne-am suspendat participarea de ceva vreme. Procesul deja a început”, a declarat Popșoi într-o emisiune la Radio Moldova.
Documentele vizate sunt Acordul de creare a Comunității Statelor Independente, semnat la 8 decembrie 1991, Anexa din 22 decembrie 1991 și Statutul CSI, semnat la Minsk la 22 ianuarie 1993.
Dintre acestea, 71 au fost deja denunțate, iar alte circa 60 se află în proces de denunțare. Potrivit șefului diplomației de la Chișinău, majoritatea acordurilor sunt depășite, nu sunt aplicate în practică și au fost suspendate anterior și de alți membri ai CSI, fără efecte concrete.
În paralel, autoritățile moldovene renegociază acorduri bilaterale cu anumite state pentru domenii care erau reglementate anterior în cadrul CSI, inclusiv regimul de călătorie fără vize.
Decizia Chișinăului a atras reacții din partea Moscovei. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că Rusia „nu poate decât să regrete” faptul că Republica Moldova a început procesul de denunțare a celor trei acorduri fundamentale care stau la baza apartenenței sale la CSI.
Totodată, Lavrov a afirmat că planurile Republicii Moldova de a se uni cu România sunt „distructive pentru statalitatea” țării. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței anuale în care șeful diplomației ruse a prezentat bilanțul politicii externe a Rusiei pentru anul 2025, eveniment dominat de tema războiului din Ucraina, prcizează editorii TV8.md.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat săptămâna trecută că ar vota în favoarea unificării cu România dacă un astfel de subiect ar fi supus unui referendum, argumentând că o asemenea opțiune ar putea contribui la protejarea democrației fragile a țării de presiunile rusești.
Sandu a acuzat în repetate rânduri Moscova de amestec în treburile interne ale Republicii Moldova, fostă republică sovietică cu aproximativ 2,4 milioane de locuitori, majoritar vorbitori de limbă română, dar cu o minoritate semnificativă vorbitoare de limbă rusă.
Lavrov a criticat, de asemenea, situația economică a Republicii Moldova, afirmând că datoria externă a țării, de aproape 12 miliarde de dolari, raportată la o populație de 2,4 milioane, indică „cifre catastrofale” din perspectiva dezvoltării economice și sociale, notează agenția TASS.
„Nivelul sărăciei este cu mult peste limită, iar ponderea persoanelor cu venituri mici este de aproape două treimi”, a spus Lavrov, menționând deficitul balanței de plăți și scăderea dramatică a exporturilor, inclusiv către Uniunea Europeană. El a susținut că Bruxellesul nu ar avea nevoie de o Moldovă independentă, iar abordarea ar fi una „pur geopolitică”.
În același timp, șeful diplomației ruse și-a exprimat speranța că în Republica Moldova există forțe politice care „înțeleg ce se întâmplă cu țara” și care țin cont de opinia majorității populației.
Autoritățile moldovene consideră că apartenența la CSI nu a contribuit la soluționarea conflictului transnistrean și nu a redus influența Moscovei în regiune.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2026/01/cis-1024x576.webp)
Creată în 1991, Comunitatea Statelor Independente a fost concepută ca un cadru pentru menținerea legăturilor economice și politice dintre fostele republici sovietice.
În prezent, organizația reunește opt state. Georgia și Ucraina s-au retras oficial, în timp ce Republica Moldova rămâne, deocamdată, membră din punct de vedere juridic.
În decembrie 2023, președintele rus Vladimir Putin a declarat că prezența Republicii Moldova în CSI nu are o importanță majoră pentru Rusia, avertizând însă asupra unor posibile dificultăți în comercializarea produselor agricole moldovenești, în cazul unei rupturi definitive, și sugerând că piața rusă ar putea fi închisă pentru Chișinău.