România, codașa Europei la atragerea investitorilor străini

România se dovedește a fi o destinație foarte puțin atractivă pentru investitorii din afara Uniunii Europene, cel puțin în forma actuală a legislației privind vizele de lungă ședere pentru activități comerciale. În perioada 2024–2025, statul român a reușit să atragă doar patru investitori non-UE, dintr-un total de cinci cereri depuse, potrivit informațiilor furnizate de Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE). Datele au fost făcute publice de senatorul PNL Glad Varga, care a explicat că problema nu este neapărat valoarea investiției cerute, ci complexitatea și rigiditatea procedurilor, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Nicușor Dan: România nu este subiectul Raportului preliminar al Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA

România, codașa Europei la atragerea investitorilor străini

Printre solicitanții acestor vize s-au numărat cetățeni din Turcia, Israel și Georgia, însă interesul extrem de scăzut scoate în evidență limitele actualului sistem. Senatorul liberal a subliniat că „oferta României este un pic dificilă”, în special din cauza cerințelor birocratice și a obligației de reînnoire a vizei o dată la trei luni, aspect considerat descurajant pentru investitori.

Conform legislației în vigoare, pentru obținerea unei vize de lungă ședere în scop comercial, un investitor străin trebuie să îndeplinească mai multe condiții simultan:

• o investiție minimă de 100.000 de euro pentru o societate cu răspundere limitată (SRL) sau 150.000 de euro pentru o societate pe acțiuni (SA);
• crearea a 10–15 locuri de muncă într-un interval de maximum 12 luni;
• parcurgerea unui circuit complicat de avize administrative;
• reînnoirea vizei trimestrial, ceea ce presupune timp, costuri și incertitudine juridică.

Glad Varga a precizat că tocmai cerința privind numărul de angajați într-un termen atât de scurt, combinată cu instabilitatea statutului de ședere, reprezintă adevărata barieră, nu nivelul investiției în sine.

În încercarea de a face România mai atractivă, în 2025 a fost depus un proiect de lege care urmărea introducerea unui sistem similar cu așa-numitele „Golden Visa” din alte state europene. Propunerea legislativă prevedea acordarea unui drept de ședere temporară pe cinci ani, în locul actualelor trei luni, includerea membrilor de familie în același permis, acces la rezidență permanentă după expirarea celor cinci ani și posibilitatea obținerii cetățeniei române. Aceste beneficii ar fi fost condiționate de investiții substanțiale, precum:

• achiziționarea de titluri de stat românești în valoare de minimum 400.000 de euro;
• cumpărarea de proprietăți imobiliare în România în valoare totală de cel puțin 400.000 de euro;
• investiții de minimum 400.000 de euro în fonduri de investiții românești;
• achiziționarea de acțiuni de cel puțin 400.000 de euro la companii românești cu capital de stat listate la Bursa de Valori București.

Cu toate acestea, proiectul a fost retras, după ce a primit o serie de avize negative, ceea ce a blocat orice reformă semnificativă a regimului investițional pentru străini.

În contrast puternic cu România, alte state europene au implementat programe de tip „Golden Visa” mult mai clare și mai atractive. Grecia este cea mai populară destinație, oferind rezidență prin investiții imobiliare cuprinse între 250.000 și 800.000 de euro, în funcție de zonă, cu posibilitatea solicitării cetățeniei după șapte ani. Portugalia este considerată cea mai rapidă cale către cetățenie europeană, care poate fi obținută după cinci ani, cu obligația de a locui în țară doar șapte zile pe an; în prezent, programul se bazează pe investiții de minimum 500.000 de euro în fonduri de capital sau pe donații culturale de 250.000 de euro.

Ungaria a reintrodus programul Golden Visa în 2024 și este văzută în 2026 drept una dintre cele mai eficiente porți de intrare în UE, oferind permise de ședere valabile 10 ani, cu procesare rapidă (3–4 luni) și opțiuni de investiții de 250.000 de euro în fonduri imobiliare sau peste 500.000 de euro în proprietăți. Italia, deși nu oferă viză prin achiziții imobiliare, atrage investitori prin investiții în startup-uri inovatoare (de la 250.000 de euro), companii active sau titluri de stat, dar și prin celebrul regim fiscal „Flat Tax”, care permite noilor rezidenți să plătească 100.000 de euro anual pentru toate veniturile obținute din afara Italiei.