România își consolidează poziția în domeniul turismului durabil prin dezvoltarea unui sistem de certificare a destinațiilor ecoturistice, considerat unic la nivel european, bazat pe standarde internaționale și criterii stricte de evaluare. Anunțul a fost făcut de ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, în cadrul unei conferințe internaționale organizate la Palatul Parlamentului, potrivit Agerpres.
Te-ar mai putea interesa și: România cere mai mulți bani europeni pentru agricultură și dezvoltare regională în viitorul buget al UE
Acest sistem de certificare evaluează modul în care o destinație reușește să îmbine dezvoltarea turistică cu protejarea mediului și valorificarea patrimoniului cultural. România este prezentată ca fiind prima țară din Europa care a implementat un astfel de mecanism, conceput nu doar ca instrument de recunoaștere, ci și ca un ghid practic pentru dezvoltare durabilă la nivel local.
Oficialul a explicat că sistemul încurajează colaborarea între administrațiile locale, mediul privat, organizațiile neguvernamentale și comunitățile locale, pentru a crea modele de dezvoltare turistică sustenabilă. Acesta face parte din Strategia Națională de Dezvoltare a Ecoturismului 2019–2029, completată recent cu un plan de acțiune care pune accent pe protejarea resurselor naturale și culturale, dar și pe creșterea calității vieții în comunitățile locale.
În prezent, România are șapte destinații ecoturistice certificate, distribuite în diverse regiuni ale țării, de la Maramureș și Harghita până la Hunedoara și Neamț. Aceste exemple sunt prezentate ca dovadă că modelul de ecoturism funcționează la nivel național și poate genera beneficii economice directe pentru comunitățile implicate, în timp ce protejează mediul și patrimoniul cultural.
Ministrul a subliniat că statul român susține activ dezvoltarea turismului prin finanțări europene, inclusiv prin deblocarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinate Organizațiilor de Management al Destinației. În total, au fost aprobate 41 de proiecte, cu o finanțare cumulată de aproximativ 41 de milioane de lei, menite să sprijine dezvoltarea și promovarea destinațiilor turistice din România.
Un exemplu concret al acestor inițiative este proiectul „Mystical Danube – Green and Mystical Danube Storytelling Route”, prezentat în cadrul conferinței internaționale „Routes Connecting People”. Proiectul a fost derulat în perioada 2024–2026 și este finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul programului Interreg Regiunea Dunării.
Bugetul total al proiectului este de aproximativ 1,9 milioane de euro, din care cea mai mare parte provine din fonduri europene, iar contribuția Ministerului Economiei și Turismului este de 153.000 de euro. Inițiativa a fost implementată în parteneriat cu instituții din nouă state dunărene, printre care România, Croația, Slovenia, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Slovacia, Muntenegru, Ungaria și Bulgaria, ceea ce îi conferă o dimensiune transnațională importantă.
Proiectul urmărește dezvoltarea unei rute turistice tematice care să valorifice patrimoniul natural și cultural al zonelor rurale mai puțin cunoscute de-a lungul Dunării. Scopul este stimularea economiei locale prin atragerea turiștilor și promovarea unor regiuni care, în mod tradițional, sunt mai puțin vizitate.
În România, proiectul este implementat în județul Călărași și în mai multe localități din sud-vestul județului Constanța, precum Ostrov, Lipnița, Ion Corvin, Aliman, Rasova, Adamclisi și Băneasa. În zona pilot este prevăzută amenajarea unui punct de informare turistică în viitorul port turistic Călărași, care va avea rol de centru de interpretare și promovare a rutei „Green and Mystical Danube”.
Ministrul a subliniat că turismul trebuie privit ca un ecosistem economic complex, nu doar ca o activitate sezonieră, deoarece poate genera locuri de muncă, investiții și dezvoltare locală. În viziunea sa, România are potențialul de a deveni o destinație turistică autentică la nivel european datorită patrimoniului natural și cultural unic.
Dunărea, Delta Dunării, satele tradiționale și patrimoniul cultural sunt prezentate ca elemente-cheie ale acestei strategii de dezvoltare. Oficialul consideră că aceste resurse nu trebuie privite ca zone periferice, ci ca parte centrală a identității turistice europene.