România și „Prietenii coeziunii” cer mai mulți bani în bugetul UE și flexibilitate la rambursarea datoriei europene

România își reafirmă poziția în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene, alături de alte 15 state membre reunite în grupul informal „Prietenii coeziunii”, care solicită creșterea alocărilor pentru politica agricolă comună și politica de coeziune în cadrul financiar 2028–2034. Poziția a fost explicată de ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, înainte de participarea la reuniunea Consiliului Afaceri Generale al Uniunii Europene, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: România cere mai mulți bani europeni pentru agricultură și dezvoltare regională în viitorul buget al UE

România și „Prietenii coeziunii” cer mai mulți bani în bugetul UE și flexibilitate la rambursarea datoriei europene

Potrivit oficialului român, această inițiativă nu trebuie interpretată ca o întoarcere la vechile structuri bugetare ale Uniunii, ci ca o încercare de a consolida poziția de negociere a statelor semnatare în discuțiile privind distribuirea fondurilor europene. Ea a subliniat că obiectivul comun este de a asigura finanțări suficiente pentru politicile considerate esențiale atât pentru dezvoltarea economică, cât și pentru coeziunea socială între statele membre.

Cele 16 state semnatare consideră că politica agricolă comună și politica de coeziune nu sunt doar instrumente financiare, ci piloni fundamentali ai proiectului european, cu impact direct asupra cetățenilor. În viziunea acestora, aceste politici sunt printre cele mai vizibile și mai ușor de înțeles de către populație, deoarece finanțează infrastructură, agricultură, dezvoltare regională și reducerea decalajelor economice dintre regiuni.

Oana Țoiu a explicat că, în contextul noilor provocări europene — inclusiv cele legate de securitate și competitivitate economică — este esențial ca aceste politici tradiționale să nu fie slăbite. Din contră, ele ar trebui consolidate, deoarece contribuie direct la stabilitatea economică și la sprijinirea comunităților locale, dar și la susținerea proiectului european în ansamblu.

Ministrul a insistat că investițiile în coeziune au și o dimensiune strategică de securitate, deoarece cetățenii trebuie să perceapă concret beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană. În opinia sa, sprijinul public pentru proiectul european depinde de modul în care fondurile sunt resimțite în viața de zi cu zi a oamenilor.

Un alt element important al poziției României și a celorlalte state este flexibilitatea în utilizarea fondurilor europene pe termen lung. Țoiu a susținut menținerea regulii „n+3”, care permite utilizarea fondurilor până la trei ani după încheierea perioadei de programare, evitând astfel pierderea banilor neabsorbiți. Această flexibilitate este considerată esențială pentru a crește rata de absorbție și pentru a maximiza impactul investițiilor.

În același timp, statele semnatare propun introducerea unor surse noi de finanțare la nivel european, care să fie simple, transparente și ușor de implementat. Printre propuneri se numără și ideea unei rambursări mai graduale a datoriei contractate la nivelul Uniunii Europene, în special în contextul fondurilor de redresare post-pandemie, estimate la aproximativ 25 de miliarde de euro anual.

De asemenea, este discutată posibilitatea emiterii de noi obligațiuni comune la nivel european, ca instrument de finanțare suplimentară. În viziunea semnatarilor, aceste mecanisme ar putea reduce presiunea asupra bugetelor naționale și ar permite o distribuție mai echilibrată a costurilor financiare în timp.

Un alt punct important al propunerii vizează cofinanțarea proiectelor europene. Statele membre susțin că o cofinanțare semnificativă este esențială, în special pentru localitățile sau entitățile cu resurse financiare limitate, deoarece permite multiplicarea efectului investițiilor și atragerea de fonduri suplimentare în economie.

Scrisoarea comună a celor 16 state a fost transmisă în contextul dezbaterilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual al UE, pentru perioada 2028–2034, document strategic care va stabili prioritățile de cheltuire ale Uniunii pentru următorii șapte ani. Statele semnatare atrag atenția că, în propunerea actuală a Comisiei Europene, fondurile pentru agricultură, pescuit și coeziune ar fi singurele domenii vizate de reduceri, în ciuda creșterii generale a bugetului european.