Securitatea avea 14.629 de angajați în septembrie 1988, potrivit unor date publicate de CNSAS

Securitatea avea, potrivit CNSAS, efective care pot fi reconstituite pe baza a două tabele datate 24 septembrie 1988, aflate în dosarul A.C.N.S.A.S. Cab I.V.40 (Cabinet Iulian Vlad), oferind o imagine a întregului aparat de la finalul regimului comunist.

Securitatea avea un efectiv total de 14.629 de angajați, dintre care 6.023 în aparatul central al DSS, 2.737 în Trupele de Securitate și 5.869 în structurile teritoriale, formate din cele 40 de județe și Securitatea Municipiului București (SMB).

Aparatul central reprezenta 41,17% din total, Trupele de Securitate 18,71%, iar structurile teritoriale 40,12%

În totalul efectivului erau incluși și aproximativ 1.200 de muncitori civili, care nu aveau grade militare.

Aceștia lucrau, între altele, în ateliere de producție și întreținere a tehnicii operative, în activități logistice și administrative, telecomunicații, construcții, gospodării anexe, tipografie și secretariat.

Aparatul central al DSS, cu 6.023 de cadre, concentra principalele structuri operative, tehnice și de analiză ale Securității. Printre cele mai numeroase se aflau Direcția a IV-a, de Contrainformații Militare, cu 1.022 de cadre, și Unitatea Specială „F”, pentru filaj, cu 745 de cadre. Unitatea Specială pentru Luptă Antiteroristă (USLA) avea 772 de cadre în Capitală.

Trupele de Securitate, cu 2.737 de cadre, reprezentau componenta militarizată a structurii și includeau unități dislocate în mai multe centre din țară. Comandamentul se afla în București.

Structurile teritoriale aveau 5.869 de cadre. Securitatea Municipiului București avea 557 de cadre, fiind cea mai numeroasă structură teritorială. Cele 40 de inspectorate județene aveau împreună 5.312 cadre.

Cele mai numeroase structuri județene erau cele din Constanța, cu 285 de cadre, Timiș, cu 271, Prahova, cu 261, Cluj, cu 251, și Brașov, cu 212. Urmau Dolj, cu 198 de cadre, Hunedoara, cu 184, Iași, cu 182, Bihor, cu 169, Mureș, cu 165, Argeș, cu 161, Suceava și Galați, cu câte 156, Arad, cu 154, Sibiu, cu 144 și Maramureș, cu 134.

La polul opus se aflau Covasna, cu 73 de cadre, Ialomița și Sălaj, cu câte 76, Călărași, cu 78, Giurgiu, cu 81, și Bistrița-Năsăud, cu 82.

Datele publicate de CNSAS indică și structura operativă a aparatului central

Direcția I

, responsabilă de informații interne, avea 103 angajați, în timp ce Direcția a II-a, pentru contrainformații în sectoarele economice, avea 152 de angajați. Direcția a III-a, de contraspionaj, avea 213 angajați.

Unitatea Specială „T”, care se ocupa de interceptări și ascultări, avea 466 de angajați. Unitatea Specială „F”, destinată filajului și observației operative, avea 745 de angajați, iar Unitatea Specială „S”, care controla corespondența, avea 356 de angajați.

În totalul de 14.629 de angajați ai DSS se aflau 2.297 de femei, reprezentând 15,70% din efectiv. Dintre acestea, 954 lucrau în aparatul central, 254 în Trupele de Securitate și 1.089 în structurile teritoriale.

Cele mai multe femei ocupau funcții de execuție

Potrivit datelor CNSAS, doar 22 dintre femeile din DSS dețineau funcții de conducere la nivel național: 11 în aparatul central și 11 în structurile teritoriale. În Trupele de Securitate nu exista nicio femeie într-o funcție de conducere.

În aparatul central, cele 954 de femei reprezentau 15,83% din efectivul structurii, iar 11 dintre ele, respectiv 1,15%, ocupau funcții de conducere. În structurile teritoriale, femeile reprezentau 18,55% din efectiv, iar 11 dintre cele 1.089 de femei, respectiv 1,01%, aveau funcții de conducere.

Distribuția efectivelor județene arată diferențe importante între structurile Securității. Inspectoratul din Constanța avea 285 de cadre, dintre care 50 de femei, iar cel din Timiș 271 de cadre, dintre care 49 de femei. Prahova avea 261 de cadre, dintre care 39 de femei, Cluj 251, dintre care 45 de femei, iar Brașov 212, dintre care 34 de femei.

În București, structura teritorială avea 557 de cadre, dintre care 58 de femei și 499 de bărbați

La Constanța, efectivul era de 285 de cadre, dintre care 235 de bărbați și 50 de femei. La Timiș, din cele 271 de cadre, 222 erau bărbați și 49 femei. La Prahova erau 222 de bărbați și 39 de femei, iar la Cluj 206 bărbați și 45 de femei.

Cele mai mici efective erau în Covasna, cu 73 de cadre, dintre care 12 femei și 61 de bărbați, Sălaj, cu 76, dintre care 20 de femei și 56 de bărbați, și Ialomița, cu 76, dintre care 13 femei și 63 de bărbați.

Cifrele date publicității de CNSAS oferă o imagine cantitativă a aparatului Departamentului Securității Statului cu aproximativ 15 luni înainte de prăbușirea regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu.

Citește și: Lucian Pahonțu respinge acuzațiile privind implicarea în reprimarea Revoluției și a Mineriadei: „Nu am desfășurat niciodată activități care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de «poliție politică»”