Lucian Pahonțu respinge acuzațiile privind implicarea în reprimarea Revoluției și a Mineriadei: „Nu am desfășurat niciodată activități care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de «poliție politică»”

Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), respinge acuzațiile privind implicarea sa în reprimarea manifestațiilor din decembrie 1989 și în violențele din timpul evenimentelor din 13-14 iunie 1990 și susține că, la Revoluție, avea 25 de ani și era comandantul unui pluton de transmisiuni din cadrul Trupelor de Securitate.

Lucian Pahonțu a transmis luni, 31 august: „Nu am desfășurat niciodată activități care să vizeze încălcarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale și care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de «poliție politică»”. A fost prima sa reacție după investigațiile publicate de Recorder și Snoop.

Lucian Pahonțu afirmă că respinge „cu fermitate” orice acuzație de implicare în reprimarea violentă a manifestațiilor din 21 și 22 decembrie 1989, precum și în violențele împotriva protestatarilor din Piața Universității din 13-14 iunie 1990.

Pahonțu susține că în decembrie 1989 era locotenent și comandant al unui pluton de transmisiuni din compania de asigurare de luptă și transport a UM 0305, Trupe de Securitate, din cadrul Ministerului de Interne. Potrivit acestuia, atribuțiile sale erau exclusiv în domeniul transmisiunilor.

Șeful SPP precizează că, în seara de 21 decembrie 1989, compania din care făcea parte a primit ordine succesive de deplasare la Casa Scânteii, pe platoul din fața restaurantului Cina și, ulterior, într-un dispozitiv de blocare pe strada 13 Decembrie, actuala stradă Ion Câmpineanu.

Potrivit relatării sale, plutonul a intrat în dispozitiv în jurul orei 22:00 și a rămas acolo până în jurul orei 02:00, în dimineața de 22 decembrie.

Pahonțu afirmă că militarii aflați în subordinea sa nu aveau asupra lor muniție, aceasta fiind păstrată în lăzi sigilate, în camioanele unității.

„În cele aproximativ patru ore în care ne-am aflat în dispozitivul de la intersecția străzilor 13 Decembrie și Academiei, nici eu și nici militarii aflați în subordinea mea nu ne-am modificat poziția și nu am avut vreun contact direct cu revoluționarii”, susține Pahonțu.

El afirmă că în dimineața de 22 decembrie, în jurul orei 10:00, a primit ordin să permită accesul manifestanților în Piața Republicii, actuala Piață a Revoluției, după care militarii s-au retras și s-au întors la unitate.

Pahonțu susține că, la revenirea în unitate, muniția a fost verificată și predată fără să lipsească vreun cartuș. El afirmă, de asemenea, că nici el și nici militarii din subordinea sa nu s-au aflat la baricada de la Intercontinental sau pe Bulevardul Nicolae Bălcescu și nu au avut contact cu manifestanții, cu excepția momentului în care aceștia au fraternizat cu militarii.

Directorul SPP mai spune că aceeași versiune a fost consemnată de el într-o declarație dată în martie 1990.

În apărarea sa, Pahonțu îl citează pe generalul Cătălin Ranco Pițu, fost procuror-șef al Secției Parchetelor Militare și unul dintre procurorii care au instrumentat Dosarul Revoluției. Potrivit declarației reproduse de Pahonțu, Pițu a spus că acesta nu a fost cercetat personal pe parcursul celor 36 de ani de după 1989 și că nu există probe că ar fi participat la represiune.

„Eu, ca anchetator, consider că nu mi-a scăpat nicio probă și că, în ceea ce îl privește pe Pahonțu, nu există niciun indiciu că a participat direct la comiterea unor infracțiuni!”, este declarația atribuită lui Cătălin Ranco Pițu și citată de șeful SPP.

Pahonțu afirmă că activitatea sa profesională a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile abilitate, inclusiv înaintea numirii sale la conducerea SPP. El susține că eventualele fapte grave de care este acuzat ar fi fost identificate dacă ar fi existat.

Reacția lui Lucian Pahonțu vine după o investigație publicată de Recorder, potrivit căreia actualul șef al SPP ar fi făcut parte din forțele de represiune trimise de regimul Nicolae Ceaușescu pentru înăbușirea protestelor din 21 decembrie 1989, în zona Hotelului Intercontinental din București. Investigația susține, de asemenea, că Pahonțu ar fi fost implicat în evenimentele din 13 iunie 1990.

Aceste acuzații sunt respinse de Pahonțu, care susține că nu a participat la reprimarea violentă a manifestanților și că rolul său în decembrie 1989 a fost unul strict legat de transmisiuni.

„Decembrie 1989 și iunie 1990 sunt răni deschise ale României. Oamenii care au murit sau au suferit atunci, rudele lor și toți românii merită adevărul, iar cei care ocupă funcții de încredere publică au datoria să răspundă întrebărilor despre trecutul lor”, a transmis șeful SPP.

Pahonțu a mai afirmat că verificările efectuate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) pot clarifica acuzațiile și că are convingerea că acestea vor confirma versiunea sa asupra evenimentelor.

Investigațiile jurnalistice au readus în atenție trecutul profesional al lui Lucian Pahonțu și rolul său în structurile Ministerului de Interne în perioada comunistă și în timpul evenimentelor din 1989 și 1990.

Pahonțu susține că în perioada în care s-a aflat la conducerea SPP, instituția a fost modernizată și integrată în structurile de cooperare euroatlantice.

Citește și: Nicușor Dan, despre acuzațiile la adresa șefului SPP: „Domnul Pahonțu nu e în această situație”