CSAT a aprobat varianta finală a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030

CSAT a avut pe agenda ședinței de astăzi Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 drept principal subiect. Proiectul consolidat, prima strategie de acest tip supusă transparenței publice, a integrat majoritatea recomandărilor primite și urmează să fie prezentat de Președintele României în Parlament pentru dezbatere și aprobare în ședință comună a celor două Camere.

CSAT a aprobat astăzi Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților prognozate pentru 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării

Aceste documente au ca scop identificarea și elaborarea recomandărilor necesare gestionării provocărilor la adresa securității naționale, adaptarea Armatei la noul mediu strategic, la modificările majore ale situației internaționale de securitate, precum și la angajamentele naționale asumate în cadrul NATO și UE.

În contextul actual regional și internațional, autoritățile românești pun accent pe consolidarea securității naționale pe toate nivelurile, având ca obiectiv central garantarea suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale a României.

„Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor și, în același timp, să-și întărească reziliența națională”, afirmă un comunicat al Președinției.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) subliniază „necesitatea consolidării capacității de luptă a Armatei României și accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare, un sector strâns legat de proiectele de retehnologizare, cercetare-dezvoltare și programele de înzestrare realizate în cooperare cu statele NATO și UE.”

„Aceste proiecte vor aduce beneficii economice și tehnologice interne, generate prin mecanisme de offset și cooperare industrială.”

„Armata României va dispune de forțe cu înaltă capacitate de reacție, destinate îndeplinirii misiunilor constituționale și angajamentelor asumate în cadrul NATO, UE și al altor organizații internaționale, ceea ce presupune creșterea numărului de militari activi și de rezerviști bine pregătiți.”

Analiza prezentată în CSAT a generat recomandări care vor fi reanalizate, adoptate și implementate în cadrul legal, în documente de direcționare, în planuri și măsuri concrete la nivelul Ministerului Apărării Naționale, al instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, precum și la nivelul administrației publice și al societății.

CSAT a aprobat raportul privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”

Țara noastră a participat cu o structură națională de răspuns la Exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”, formată din experți ai autorităților administrației publice centrale și ai instituțiilor din Sistemul Național de Apărare.

Exercițiul a oferit cadrul pentru exersarea procedurilor de consultare și luare a deciziilor politico-militare în contextul activării art. 4 și art. 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, precum și pentru testarea capacității Alianței de a răspunde amenințărilor specifice războiului hibrid. Scenariul a vizat implementarea Planurilor din categoria descurajare și apărare a zonei euroatlantice și a Planurilor Regionale.

CSAT a discutat Planul de investiții în industria de apărare a României

CSAT

a discutat și Planul de investiții în industria de apărare a României, pregătit conform Regulamentului SAFE, care va sta la baza solicitării României către Comisia Europeană pentru accesarea Instrumentului SAFE, menit să sprijine consolidarea industriei europene de apărare.

România se pregătește de investiții de peste 16 miliarde de euro în industria de apărare

Până la finalul acestei săptămâni, după o coordonare cu Directoratul General pentru Industria de Apărare și Spațiu din cadrul Comisiei Europene (DG DEFIS), Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va trimite formularele specifice pentru a înregistra formal documentația României.

În valoare totală de 16,680,055,394 de euro, fondurile alocate României vor fi destinate în proporție de 75% achiziției de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă. Diferența de 25% reprezintă fonduri alocate infrastructurii duale, mai exact cele două capete de autostradă – Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni.

Cele mai consistente programe ale României au o condiție de producție în țară de minimum 50%, în unele cazuri acest procent urmând a fi de 100% din rațiuni de securitate și suveranitate asupra unui proces critic de producție.

CE va analiza fiecare propunere, iar până la finalul lunii ianuarie va aproba planurile naționale trimise

Toate programele SAFE trebuie să fie finalizate până în 2030, ceea ce presupune proceduri accelerate pentru livrarea programelor și pentru realizarea investițiilor pentru capacitățile de producție necesare.

Totodată, vor urma discuții privind posibilele colaborări în formatul guvern la guvern sau în relația cu marii producători din Europa. Un criteriu esențial este dezvoltarea industriei românești, prin realizarea unor investiții în capacități noi de producție, dar și prin cooptarea companiilor românești în lanțurile de aprovizionare și valorice europene.

După aprobarea planului național de către Comisia Europeană, Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va realiza o platformă web de tip match-making, unde vor fi prezentate toate programele, eventuali parteneri selectați, astfel încât companiile românești să înregistreze capacitățile de producție, proiectare, realizare soft etc.

Această platformă web va funcționa ca o platformă de identificare a furnizorilor români și de realizare a conexiunii acestora cu marii producători din industria europeană de apărare.

Creșterea capacităților de producție din România, publice sau private, este obligatorie pentru independența strategică a țării și pentru respectarea termenului scurt de livrare a produselor, până în toamna anului 2030.

Companiile din România și noile investiții în capacități de producție în țara noastră pot contribui la dezvoltarea industriei militare europene – obiectivul programului SAFE.

Citește și: Nicușor Dan: Documentul referitor la strategia națională de apărare a țării este aproape finalizat și va fi prezentat în CSAT

Raportul privind activitățile și rezultatele obținute în prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri

Pe agenda ședinței a figurat și Raportul privind activitățile și rezultatele obținute în prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, un fenomen considerat un risc pentru siguranța națională, influențat de factori atât internaționali, cât și locali.

Raportul a evidențiat progresele în dezvoltarea unui sistem național unitar de monitorizare și raportare, extinderea rețelei de centre de tratament pentru persoane afectate de adicții și consolidarea controlului asupra precursorilor de droguri, prin activitatea Poliției Române.

Au fost prezentate rezultatele operaționale obținute în cooperarea internațională, inclusiv destructurarea unor grupări transnaționale de trafic de droguri.

Citește și: Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au respins propunerea Guvernului privind pensiile magistraţilor