Donald Trump, aflat la bordul Air Force One, ar fi declarat reporterilor că regiunea Donbas ar putea „să fie împărțită aşa cum este”. „Este deja împărțită acum”, a adăugat el, precizând că se poate „lăsa exact aşa cum este acum”.
„Pot negocia ceva mai târziu, pe drum”, a spus el. Dar, pentru moment, ambele părți ale conflictului ar trebui „să se oprească la linia de luptă, să meargă acasă, să înceteze luptele, să înceteze să omoare oameni”.
Comentariile recente ale lui Trump au venit după ce dronele ucrainene au lovit o mare stație de procesare a gazului în sudul Rusiei, provocând un incendiu și forțând suspendarea preluării de gaze din Kazahstan, au declarat autoritățile ruse și kazahe duminică.
Stația Orenburg, administrată de gigantul gazier de stat Gazprom și situată într‑o regiune cu acelaşi nume, aproape de granița cu Kazahstanul, face parte dintr‑un complex de producție și procesare care este unul dintre cele mai mari din lume, cu o capacitate anuală de 45 de miliarde de metri cubi. Ea prelucrează condensat de gaz din zăcământul Karachaganak din Kazahstan, alături de câmpurile proprii de petrol și gaze din Orenburg.
Potrivit guvernatorului regional Yevgeny Solntsev, atacurile cu drone au aprins un atelier al stației și au distrus o parte din aceasta. Ministerul Energiei din Kazahstan a declarat duminică, citând o notificare de la Gazprom, că stația a fost temporar incapabilă să proceseze gaze provenind din Kazahstan „din cauza unei situații de urgență ca urmare a unui atac cu drone”.
Statul Major al Ucrainei a afirmat într‑un comunicat duminică că un „incendiu de amploare” a izbucnit la stația Orenburg și că una dintre unitățile de procesare și purificare a gazului a fost avariată.
Kievul a intensificat în ultimele luni atacurile asupra instalațiilor energetice ruse, pe care le acuză că finanțează şi alimentează direct efortul de război al Moscovei.
Trump a revenit la ideea că Ucraina ar trebui să renunțe la pretențiile asupra teritoriilor pierdute în favoarea Rusiei, ca preț pentru oprirea agresiunii Moscovei.
Întrebat într‑un interviu acordat canalului Fox News, joi, dacă președintele rus Vladimir Putin ar fi deschis la încheierea războiului „fără să‑i iau ceva semnificativ Ucrainei”, Trump a răspuns: „Ei bine, el va lua ceva”.
Interviul a fost difuzat duminică în emisiunea „Sunday Morning Futures” de la Fox News, înainte ca Trump să vorbească cu Putin joi şi să se întâlnească cu Zelenski vineri.
Apoi, duminică seara, în timp ce zbura din Florida spre Washington, Trump, care plănuiește să se întâlnească cu Putin la Budapesta în săptămânile următoare, și‑a reiterat poziţia că Ucraina va trebui să cedeze teritoriu, permițând ca lupta „să se oprească la linia pe care o au acum”.
„Restul este foarte greu de negociat dacă spui «tu iei asta, noi luăm cealaltă parte»”, a adăugat el. „Ştii, sunt atât de multe permutări diferite”.
Comentariile au reprezentat o altă schimbare de poziție a liderului american în privința războiului. În ultimele săptămâni, Trump arătase o impaciență crescută față de Putin şi o deschidere mai mare în a ajuta Ucraina să câştige războiul.
Contrar speranțelor Ucrainei, Trump nu s‑a angajat să îi furnizeze rachete Tomahawk după întâlnirea cu Zelenski. Armele ar fi cele cu cea mai mare rază de acțiune din arsenalele ucrainene şi i‑ar permite să lovească ținte adânc în Rusia, inclusiv Moscova, cu precizie.
Citește și: Putin propune cedarea Donețkului în schimbul retragerii din Zaporojie și Herson, medierea cerută lui Trump
Între timp, procurorii ucraineni susțin că Moscova modifică bombele ghidate aerian pentru a lovi civili mai în profunzime în Ucraina. Autoritățile locale din Harkov au afirmat că Rusia a lovit un cartier rezidențial cu o nouă bombă aerian‑rachetă alimentată cu reacţie pentru prima dată.
Biroul procurorului regional din Harkov a declarat într‑un comunicat că Rusia a folosit UMPB‑5R, o armă capabilă să parcurgă până la 130 de kilometri (80 de mile), într‑un atac asupra oraşului Lozava sâmbătă după‑amiază. Orașul se află la 150 de kilometri (93 de mile) sud de Harkov, o distanţă considerabilă pentru arma în cauză.
În regiunea Dnipropetrovsk, cel puţin 11 persoane au fost rănite după ce drone ruseşti au atacat zona Şakhtarske. Cel puţin 14 blocuri cu cinci etaje şi un magazin au fost avariate, a declarat guvernatorul regional interimar Vladîslav Haivanenko.
Un atac rusesc a lovit de asemenea o mină de cărbune în regiunea Dnipropetrovsk. Aproximativ 192 de mineri au fost aduși la suprafață nevătămați, a declarat compania care operează mina.
Statul Major al Ucrainei a susţinut de asemenea că un alt atac cu dronă a vizat rafinăria de petrol Novokuibîşevsk din regiunea Samara, aproape de Orenburg, provocând un incendiu şi deteriorând unităţile principale de rafinare.
Instalaţia Novokuibîşevsk operată de gigantul rus al gazului Rosneft, are o capacitate anuală de 4,9 milioane de tone şi produce peste 20 de tipuri de produse petroliere. Autoritățile ruse nu au confirmat imediat declarația ucraineană sau discutat despre eventualele daune.
Ministerul rus al Apărării a transmis într‑un comunicat duminică dimineața că forţele sale de apărare aeriană au doborât 45 de drone ucrainene în timpul nopţii, dintre care 12 asupra regiunii Samara, una asupra regiunii Orenburg şi 11 asupra regiunii Saratov, vecină cu Samara, informează AP.
La rândul său, forțele aeriane ale Ucrainei au raportat duminică că în cursul nopţii Rusia a lansat 62 de drone în teritoriul ucrainean și au precizat că 40 dintre acestea au fost doborâte sau s‑au abătut de la traiectorie, datorită bruiajelor electronice.
Citește și: Rusia condiționează încetarea războiului de cedarea regiunii Donețk