Ucraina elimină limbile rusă și „moldovenească” de pe lista limbilor protejate. Româna își păstrează statutul oficial

Guvernul Ucrainei a transmis spre examinare Radei Supreme un proiect de lege ce aduce modificări importante listei limbilor protejate în baza Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare. Documentul propune excluderea limbilor rusă și „moldovenească”, înlocuirea termenului „limba evreiască” cu „ebraică”, precum și adăugarea limbii cehe printre cele care beneficiază de regim special de protecție. În același timp, limba română își păstrează statutul de limbă protejată, conform presei din Republica Moldova, potrivit Antena 3 CNN.

Te-ar mai putea interesa și: Ucraina întrerupe livrarea de electricitate în șapte regiuni, după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice

Ucraina elimină limbile rusă și „moldovenească” de pe lista limbilor protejate. Româna își păstrează statutul oficial

Potrivit reprezentantului guvernului în Rada Supremă, Taras Melnychuk, proiectul de lege intitulat „Privind modificarea anumitor legi ale Ucrainei în legătură cu actualizarea traducerii oficiale a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare” a fost deja aprobat de Executiv. Scopul este de a armoniza legislația ucraineană cu standardele europene și de a actualiza traducerea oficială a Cartei, adoptată în 1996.

Conform noii propuneri, prevederile Cartei se vor aplica limbilor belarusă, bulgară, găgăuză, tătară crimeeană, greacă modernă, germană, polonă, română, slovacă, maghiară, cehă și ebraică. Aceste limbi vor continua să beneficieze de sprijin instituțional, de dreptul la educație, mass-media și servicii publice în limba maternă, acolo unde comunitățile respective sunt prezente în număr semnificativ.

Prin eliminarea limbilor rusă și „moldovenească”, autoritățile de la Kiev marchează o distanțare clară față de influența culturală și politică a Rusiei. De asemenea, înlocuirea „limbii evreiești” cu termenul „ebraică” reflectă o actualizare lingvistică și istorică a documentului.

Decizia are și o componentă simbolică și geopolitică. În contextul războiului ruso-ucrainean și al apropierii Ucrainei de Uniunea Europeană, măsurile legislative privind minoritățile naționale au devenit parte a procesului de aliniere la standardele UE, inclusiv în domeniul drepturilor culturale și lingvistice.

În Ucraina trăiește o comunitate importantă de români – aproximativ 400.000 de persoane, concentrate în regiunea Cernăuți, nordul și sudul Basarabiei, dar și în Maramureșul istoric. Prin menținerea limbii române pe lista limbilor protejate, autoritățile ucrainene confirmă recunoașterea oficială a acesteia ca limbă a minorității române, decizie formalizată încă din 2023, în urma unei ședințe comune a guvernelor României și Ucrainei.

Recunoașterea a fost strâns legată de procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, unul dintre criterii vizând respectarea drepturilor minorităților. Premierul român de atunci, Marcel Ciolacu, a salutat decizia Kievului ca un pas semnificativ în relațiile bilaterale.

În paralel, și Republica Moldova a adoptat în 2023 o lege care prevede înlocuirea expresiei „limba moldovenească” cu „limba română” în toate documentele oficiale și actele legislative. Deși în Constituție rămâne menționat termenul „limba moldovenească”, Curtea Constituțională a stabilit că acesta este echivalent juridic cu „limba română”, deschizând astfel calea utilizării exclusive a denumirii „limba română” în toate instituțiile statului.

Te-ar mai putea interesa și: Trump, avertisment direct pentru Putin: „Încheie războiul sau voi trimite rachete Tomahawk în Ucraina”