Uniunea Europeană ar putea admite noi membri până în anul 2030, potrivit declarațiilor făcute de Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, care a subliniat că extinderea blocului comunitar a devenit o „necesitate strategică” în contextul schimbărilor geopolitice cauzate de invazia Rusiei în Ucraina. Declarația vine în același timp cu publicarea de către Comisia Europeană a rapoartelor anuale privind cele 10 țări candidate la aderare, care evidențiază atât progresele remarcabile ale unora dintre ele, cât și derapajele democratice ale altora.
Te-ar mai putea interesa și: Zelenski: Raportul UE confirmă progresul Ucrainei spre aderarea la Uniune
Într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, Kaja Kallas a afirmat că aderarea unor noi țări la Uniunea Europeană până în 2030 este un obiectiv realist, dacă acestea continuă reformele interne și respectă principiile statului de drept. Fosta prim-ministră a Estoniei a precizat că Muntenegru și Albania se află în prezent în fruntea listei de state candidate, fiind cele mai avansate în procesul de negociere.
„Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina și schimbările geopolitice care au urmat fac ca argumentele în favoarea extinderii să fie foarte clare. Este o necesitate dacă vrem ca Europa să rămână un actor puternic pe scena mondială”, a spus Kallas.
Totodată, aceasta a explicat că, dincolo de rațiunile economice sau administrative, aderarea la UE oferă o garanție majoră de securitate, în special pentru țările din vecinătatea estică a Uniunii, precum Ucraina și Republica Moldova, aflate sub presiunea influenței ruse.
În ciuda războiului, Ucraina continuă să facă eforturi semnificative pentru integrarea europeană. Într-o declarație făcută din orașul Pokrovsk, de pe linia frontului, președintele Volodimir Zelenski a transmis că țara sa își propune să devină membră a UE înainte de 2030, subliniind că reformele implementate în plin conflict armat sunt fără precedent în istoria Uniunii.
De asemenea, oficialii de la Bruxelles au remarcat progresele remarcabile ale Republicii Moldova, guvernul de la Chișinău fiind lăudat pentru rezistența în fața campaniilor hibride și a tentativelor de destabilizare orchestrate de Rusia.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a subliniat că Moldova a înregistrat „cele mai mari progrese într-un singur an” dintre toate statele candidate, în ciuda atacurilor cibernetice, a dezinformării și a finanțării ilicite a partidelor pro-ruse.
„În pofida presiunilor, Moldova a arătat o voință clară de a se alinia valorilor europene. Este un exemplu de reziliență democratică într-un context ostil”, a spus Kos.
Pe de altă parte, Comisia Europeană a transmis critici severe la adresa Georgiei, a cărei conducere este acuzată că se îndepărtează tot mai mult de standardele europene. Potrivit raportului anual, negocierile de aderare au fost suspendate după ce guvernul georgian a reprimat violent protestele pașnice împotriva controversatei legi a „agenților străini”, inspirată de modelul rusesc.
Te-ar mai putea interesa și: