Ucraina nu va face paşi înapoi şi nici nu va ceda vreo parte a teritoriului său la eventualele negocieri de pace cu Rusia, faţă de care rămâne deschisă în orice format, dacă acestea au vreo şansă să producă un rezultat şi dacă Kievul nu este exclus de la masa negocierilor, a mai declarat marţi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de EFE și preluat de Agerpres.
Într-o întâlnire cu presa, preşedintele ucrainean şi-a exprimat reticenţa faţă de organizarea unui summit la Budapesta, nu din cauza locului în sine, ci a premierului ungar Viktor Orban, care „blochează tot ceea ce priveşte Ucraina”, amintind totodată că, în 1994, Kievul a semnat un memorandum în capitala Ungariei care nu a fost respectat.
Memorandumul de la Budapesta acorda Ucrainei garanţii de securitate în schimbul renunţării la arsenalul nuclear moştenit de la fosta Uniune Sovietică.
„Dacă ar exista rezultate, negocierile pot să aibă loc oriunde”, chiar şi la Budapesta, dacă Ucraina este invitată, a remarcat el.
„Dacă întâlnirea tripartită va servi la încheierea războiului, suntem pregătiţi, indiferent unde, dar numai nu în Rusia sau în Belarus”, a afirmat Zelenski.
„Nu vom face niciun pas înapoi şi nu vom renunţa la nicio parte a statului nostru”, a insistat preşedintele ucrainean.
Sancțiunile impuse de președintele american Donald Trump asupra giganților petrolieri Rosneft și Lukoil au provocat tensiuni la Kremlin, iar oficialii europeni arată că sunt dispuși să utilizeze nu doar profiturile, ci și fondurile înghețate ale Rusiei, într-o lovitură economică fără precedent, potrivit declarațiilor recente.
Dacă războiul s-ar încheia în decurs de o lună, ţara va cheltui acele fonduri pentru reconstrucţie, iar dacă nu, „le vom cheltui pe arme”, a afirmat Zelenski.
„Nu avem altă ieşire. Dar cel mai oribil lucru pentru Putin în legătură cu activele ruse este că Europa a dat semnalul că nu are rost să continue războiul până când Ucraina va fi epuizată, pentru că nu va exista epuizare financiară”, a spus el.
„Aceasta este direcţia corectă de presiune asupra Rusiei pentru a o face să pună capăt războiului: sancţiuni, arme, utilizarea de active”, a continuat preşedintele ucrainean.
Zelenski este conştient că „Putin va face tot posibilul să evite o întâlnire” cu el.
„Pentru Putin, un acord Rusia-Ucraina nu este necesar în sine. Vrea doar să ne scuipe şi să ne spună: Cine sunteţi voi? Eu decid fără voi „, a afirmat preşedintele ucrainean.
„Sincer vorbind, nu mă interesează în ce format putem pune capăt războiului. Dar nu se poate face fără noi. Şi asta este important. Adică, dacă este vorba de diplomaţie indirectă, când preşedintele Trump se întâlneşte cu Putin şi apoi cu noi, ei bine, să fie formatul respectiv. Întotdeauna am spus că nu ne pasă de format. Suntem gata să ne întâlnim”, a mai spus preşedintele ucrainean.
Atacurile Ucrainei cu armament cu rază lungă de acțiune asupra rafinăriilor din interiorul Rusiei au redus capacitatea de rafinare a petrolului deținută de Moscova cu 20%, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citând informații obținute de la guvernele occidentale.
Potrivit lui Zelenski, peste 90% dintre aceste atacuri în adâncime pe teritoriul rus au fost efectuate cu armament cu rază lungă de acțiune, fabricat în Ucraina. El a adăugat că Ucraina are nevoie de sprijin financiar suplimentar din străinătate pentru a produce mai multe astfel de arme.
„Trebuie doar să lucrăm la acest lucru, în fiecare zi”, a spus el într-o declarație pentru presă.
În timp ce armele ucrainene vizează rafinăriile, noile sancțiuni impuse de SUA și Uniunea Europeană urmăresc să reducă veniturile Moscovei din exporturile de petrol și gaze, scriu editorii de la AP.
În ciuda eforturilor de pace reluate, conduse de SUA, războiul nu dă semne că s-ar încheia după aproape patru ani. Kremlinul nu arată nicio disponibilitate de compromis, iar președintele SUA, Donald Trump, a ridicat miza săptămâna trecută, anunțând sancțiuni împotriva giganților petrolieri Rosneft și Lukoil.
Aceste sancțiuni urmează să intre în vigoare pe 21 noiembrie, iar Zelenski a afirmat că Trump „probabil va folosi acest lucru ca un instrument de presiune sau de dialog cu rușii”.
El și-a exprimat speranța că întâlnirea planificată între Trump și omologul său chinez Xi Jinping, joi în Coreea de Sud, va conduce la reduceri suplimentare ale achizițiilor de țiței rusesc.
Ucraina deține 70% din cele 2 miliarde USD necesari pentru a finanța importurile de gaze pentru sezonul de încălzire de iarnă, pe măsură ce Rusia intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Până luna viitoare, Ucraina va produce între 500 și 800 de interceptoare pe zi pentru a opri atacurile cu drone Shahed ale Rusiei, dar operatorii au nevoie și de instruire pentru a le folosi.
Ucraina a capturat 2.200 de prizonieri de război ruși, în peste șase luni de lupte în regiunea estică, unde armata mai mare a Rusiei încearcă să cucerească orașul Pokrovsk, iar Ucraina își consolidează apărarea cu mai multe trupe.
Oficialii de la Kiev poartă discuții în paralel cu Suedia, Franța și SUA pentru a dezvolta potențialul viitor al aviației de luptă a Ucrainei, iar Zelenski spune că a solicitat 250 de aeronave noi de luptă.
China și India rămân cei mai mari clienți ai petrolului rusesc, iar Zelenski a reiterat că India „a dat toate semnalele că va reduce importurile de resurse energetice” din Rusia.
De asemenea, el speră că întâlnirea planificată între Trump și Xi Jinping va duce la reduceri suplimentare ale achizițiilor de țiței rusesc.
Citește și: Lukoil își vinde activele internaționale ca răspuns la sancțiunile impuse de Trump