Pericolul economiei radicale

Teoreticienii economiei radicale prezinta analize despre aspectele emaciparii generale a societatii americane din perspectiva prezentului si viitorului. Totusi ei nu fac pasul necesar spre economia aplicata, iar atunci sunt, de cele mai multe ori, intrebati: ,,Voi cu cine sunteti? Stim numai impotriva? cui sunteti! (S. Bowles, Economists as Servants of Power, in A.E.R. nr. 2/1974, p. 129).

Manifestul economistilor radicali este reflectat in URPE (Union for Radical Political Economics) prin care se sustine ca se vor dezvolta aliante cu forte progresiste. Dar aceasta prevedere ramane la nivelul general, fara ,,aliante viabile care s? declanseze o opinie de masa in favoarea unor schimbari semnificative ( Alexandru Baisanu, ,,Gandirea economica radicala: stereotip epistemologic al schimbarii si evolutiei?!, in  Analele Universitatii Stefan cel Mare din Suceava, seria filosofie, coordonatori Sorin Tudor Maxim si Bogdan Popoveniuc, 2002, p. 58).Apare in acest manifest condamnarea de a trai impreuna intrucat ,,ideea se scrie la singular, realitatea se traieste la plural (Denis Charbit, Condamnati sa traim impreuna, in Toleranta. Pentru un umanism eretic,coordonator Claude Sahel, Editura Trei, 2001).

Un purtator de cuvant al cuvant al economiei radicale este Samuel Bowles care plecand de la condamnarea de a trai impreuna se intreaba: ,,Va reusi radicalismul celor cu o pregatire superioara sa joace un rol important in realizarea schimbarilor revolutionare in societatea Statelor Unite? Miscarea va fi asimilata, cumparata,  izolata sau distrusa, sau ea va creste si se va difuza in alte sectoare ale societatii? (S. Bowles, Economists as Servants of Power, in A.E.R. nr. 2/1974, p. 129). La nivel de economie aplicata teoreticienii radicali raman sub semnul eterogenitatii si incertitudinilor (Alexandru Baisanu, Gandirea economica radicala: stereotip epistemologic al schimbarii si evolutiei; op. cit.). Unii teoreticieni sunt atrasi de modelul sovietic, majoritatea avand repulsie fata de tras[turile sale represive (ibidem), iar altii ,,au imbratisat ideea comunelor populare din China (ibidem). Umanismului socialist a fost pus in practica fara succes in Romania.

,,Ceausescu a facut downshifting cu forta. A golit rafturile magazinelor in numele alimentatiei rationale si a inchis caloriferele, cu recomandarea ca daca ne e frig, mai punem o haina pe noi. Mao Zedong a rezolvat problema vestimentara imbracand 1 miliard de chinezi in uniforme.

Cine mai incearca sa opreasca omul din drumul sau catre confort va reusi exact ce a reusit si comunismul lui Mao si Ceausescu: va perturba temporar, mai mult sau mai putin, mersul economiei mondiale. Dar fara sa o abata din drumul ei natural. Pentru ca firea umana nu poate fi abatuta din drumul ei natural (Valentin Gros, Downshifting. Manipulare periculoasa, https://www.dailybusiness.ro/bloguri/valentin-gros/lifestyle/downshifting-manipulare-periculoasa-22140).In esenta, viziunea economiei radicale construieste ,,socialismul participativ care inseamna eliminarea birocratiilor si a tuturor formelor ierarhice si inlocuirea lor nu cu birocratii de partid sau de stat, ci cu oameni care se autoguverneaza si autoconduc prin reprezentati alesi direct (ibidem) dar ,,aceasta nu exclude insa existent statului si a guvernului central (ibidem). Lumea actuala nu este nici socialista, nici comunista, iar in aceste conditii se pune intrebarea daca economia radicala ar putea fi o solutie.

,,Birocratie, ineficienta, munca-n zadar, productie de dragul productiei, lipsuri materiale, frig, servicii sociale jalnice, minciuna, demagogie, suprimarea libertatilor, politie politica, zero perspective. Am trait toate astea in socialism. Dar atunci aveam ceva: speranta ca poate intr-o zi scapam, reusim cumva sa avem capitalism si atunci va fi bine. Nu mai e socialism. Dar nici nu lesinam de prea mult bine. Am ajuns la sfarsitul  capitalismului? DailyBusiness.ro a adresat aceasta intrebare unor cunoscuti specialisti in finante. Niciunul nu a raspuns transant da. Dar toti au scos in evidenta „bube” ale unui sistem mondial tot mai fragil (idem; Sfarsitul capitalismului, https://www.dailybusiness.ro/bloguri/valentin-gros/altele/sfarsitul-capitalismului-un-nou-socialism-1942)

Doctrina economiei radicale ramane doar o utopie la nivel social, ,,utila insa pentru ca arata atat ce trebuie cat si ce nu trebuie facut in planul actiuni sociale (Alexandru Baisanu, op. cit.). Lumea actuala se confrunta cu radicalismul si speranta ramane intr-o intalnire pasnica prin care sa se depaseasca amestecul ,,complex de frica si speranta, de angoasa si promisiuni (Sorin Tudor Maxim, ,,A fi pentru celalat  eveniment major al conditiei umane”, in Analele Universitatii Stefan cel Mare din Suceava, seria filosofie, op. cit.). In conditiile crizei actuale in care se zbate omenirea radicalismul devine periculos intrucat poate degenera intr-o anarhie in care ,,lipsa de respect fata de institutii, fata de reguli, fata de principii, este ajunsa, probabil, la cel mai inalt nivel de cinism
(Principele Radu al Romaniei, Partea noastra de raspundere, http://www.princeradu.ro/news/3557/19/Partea-noastra-de-raspundere/). Radicalismul nu ofera asadar solutii, fiind nevoie de un cadru intitutional civilizat.

,,Avem nevoie sa ne intoarcem la un comportament institutional civilizat, la respectul pentru institutii. Aceasta nu din motive idealiste, ci dintr-o cauza pur obiectiva, din pericolul de macinare a structurii establishment-ului (ibidem).Exacerbarea economiei radicaledevine, asadar, un pericol tocmai democratia ,,are astazi slabiciuni este tocmai acela ca institutiile sunt tratate precum mosia personala (idem,Statul si societatea civila, http://www.princeradu.ro/news/3157/19/Statul-si-societatea-civila/).

In aceste conditii, este nevoie de profesionalism care ,,inseamna lucru de calitate, spirit deraspundere, altruism, respect, grija de a forma ucenici, iubirea de profesie, dedicatie si dorinta de a avansa in cunoastere ( idem, Crezuri care le-am uitat inainte de a le depinde bine, http://www.princeradu.ro/news/3070/19/Crezuri-pe-care-le-am-uitat-inainte-sa-le-deprindem-bine/).

,,Profesionistii din toate domeniile au nevoie sa vorbeasca pe o singura voce, sa se manifeste de pe o platforma comuna. Pentru ca au o misiune comuna, aceea de a duce mai departe tara, de a-i oferi perspectiva si viitor „
(ibidem).

Intr-o societatea bolnava, sa fii antreprenor nu mai mai inseamna ,,sa ai un proiect profitabil si sa stapanesti arta de a alege oamenii cei mai potriviti pentru a-l pune in practica, ci doar sa te pui bine cu seful de la multinationala sau functionarul de stat (Valentin Gros, Ipocrizia,cancerul capitalismului, https://www.dailybusiness.ro/bloguri/valentin-gros/companii/ipocrizia-cancerul-capitalismului-2180). Este calea sigura care duce la auto-distrugere si cauza exacerbarii anarhiei pe care o genereaza doctrina economiei radicale. Implicit se ajunge la distrugerea institutiilor de baza ale unei economii performante si sanatoase intrucat ,,etica institutionala este dispretuita sau ignorata, atunci interactiunea devine un fel de mal,in locsa fie un mediu proteic al ideilor si libertatilor (Principele Radu, Invatatura Regelui Ferdinand I si a Reginei Maria, http://www.princeradu.ro/news/4918/19/Invatatura-Regelui-Ferdinand-I-si-a-Reginei-Maria/). Asadar, in aceasta societate dominata de criza economica, sociala, politica si morala ,,nu dispunem de niciun model social credibil (Sorin Tudor Maxim, Peripathetice, Editura Pim, 2010, p..10) dar totusi ,,traim… intr-o era profund marcata de preocupari morale totalizatoare (ibidem, p.11). Solutia ar fi institutiile si mediile de afaceri sa se construiasca o ultura organizationala etica, bazata pe un climat  de corectitudine in care sa se manifeste oameni interconectati in societatea cunoasterii (Stefan Grosu, ,,Etica prospectiva ca etapa necesara in etica aplicata, in Pravalia culturala, nr. 32,  8 martie  2013,  http://www.pravaliaculturala.ro/evantaie_2013-3.html).
Drd. Adriana Mihaela Macsut si Drd. Stefan Grosu