De la 1 iulie 2025, dacă luăm în calcul un preț final de 1,5 lei/kWh, structura costului arată că energia activă reprezintă 52% din total, tarifele reglementate 27%, iar taxele și contribuțiile către stat 21%. Această împărțire arată că doar puțin peste jumătate din bani acoperă efectiv energia consumată, în timp ce restul merge către autorități și operatorii de rețea.
Energia activă, adică energia electrică furnizată efectiv consumatorului, reprezintă 52% din factura totală. Aceasta include două componente principale:
Costul de achiziție a energiei, care este stabilit în funcție de prețurile de pe piața angro și care a fost profund afectat de criza energetică, de scumpirea gazelor naturale și de lipsa investițiilor în capacități noi de producție. Comparativ cu anul 2019, acest cost s-a triplat.
Tariful de introducere a energiei în rețea, care acoperă costurile tehnice de conectare și menținere a accesului la infrastructura de distribuție.
Tarifele reglementate, stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), însumează 27% din factură și includ mai multe tipuri de costuri:
Tariful de transport (2%), plătit către Transelectrica, pentru menținerea și funcționarea rețelei de înaltă tensiune.
Tariful de distribuție (24%), care merge către distribuitorul local pentru operarea rețelelor de medie și joasă tensiune.
Serviciile de sistem (1%), care susțin echilibrul și stabilitatea rețelei naționale.
Aceste tarife au fost înghețate în timpul crizei energetice, dar au crescut în anii 2024–2025, parțial și din cauza prețurilor ridicate ale producătorilor de energie, scrie Hotnews. Rețelele de distribuție au un consum propriu de energie, iar distribuitorii trebuie să o cumpere la prețurile de piață.
Aproximativ o cincime din valoarea facturii este destinată statului sub forma unor taxe și contribuții, fără legătură directă cu producția sau distribuția:
TVA (19%), aplicată la întreaga valoare a facturii, va crește la 21% începând cu 1 august.
Acciza pe energie electrică, un impozit fix pe kWh consumat.
Contribuția pentru cogenerare, care sprijină producerea de energie în regim de înaltă eficiență.
Certificatele verzi, care susțin producătorii de energie regenerabilă.
Contribuția pentru contractele CfD (Contracts for Difference), ce finanțează investițiile în noi capacități de producție.
Toate aceste contribuții sunt colectate de furnizori în numele statului și adaugă presiune suplimentară asupra prețului final.
Potrivit analizei sursei citate, factura pentru aceeași cantitate de electricitate consumată s-a modificat radical în ultimii șase ani. În 2019, o factură de 100 de lei era structurată astfel: 45 de lei pentru energie, 30 de lei pentru tarife reglementate și 25 de lei pentru taxe.
În 2025, aceeași cantitate de energie generează o factură de 233 lei, cu o repartizare semnificativ diferită:
135 lei pentru energia activă – de trei ori mai mult decât în 2019.
56 lei pentru tarifele reglementate – o creștere de 87%.
42 lei pentru taxe și contribuții – în creștere cu 68%.