40 de zile de la Înviere. Tradiții și obiceiuri românești cu ocazia Înălțării Domnului

La 40 de zile de la Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos are loc una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox. Este vorba despre Înălțarea Domnului si se referă la episodul biblic, de pe muntele Măslinilor, când Iisus s-a înălțat la Ceruri pentru a sta în dreapta Tatălui Ceresc, în timp ce își binecuvânta ucenicii. Cu ocazia acestei sărbători, în toate bisericile din România sunt pomeniți eroii căzuți pe câmpurile de luptă. Această pomenire se face ca urmare a deciziei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a celebra Ziua Eroilor în aceeași zi cu Ziua Înălțării Domnului.

Citește și: Destinațiile cele mai rezervate de români pentru mini-vacanța de Paște! Cât costă cazarea pentru o familie

Românii de pretutindeni țin cont de numeroasele tradiții și obiceiuri care sunt asociate acestei sărbători. Ca de fiecare dată, fiecare zonă a țării încântă prin specificul aparte al acestor obiceiuri.

În primul rând, salutul „Hristos a înviat” este acum înlocuit de „Hristos s-a înălțat”, același lucru se întâmplă și în cazul răspunsului, care acum devine „Adevărat s-a înălțat”.

Și pentru gospodine acesta este un nou prilej de a încânta pe toată lumea cu cele mai alese bucate. De pe masă nu vor lipsi ouăle roșii, pasca sau cozonacii. Cu această ocazie familia se reîntregește pentru o masă copioasă, care are loc după slujba bisericească. După această ocazie, nu se mai mănâncă ouă roșii sau pască până la Paștele viitor.

Ce nu trebuie să faci atunci când este sărbătorită Înălțarea Domnului

În această zi, oameni nu au voie să lucreze pământul, să spele rufele sau să curețe gospodăria, deoarece își vor atrage o serie de nenorociri și necazuri asupra lor. De asemenea, în casă trebuie să domnească armonia și pace, iar membrii familiei trebuie să evite certurile. De asemenea, pentru cei trecuți în neființă se fac pomeni, din care nu trebuie să lipsească bucatele tradiționale, ceapa verde și vinul sau țuica. Mai mult, despre cei care au plecat dintre noi în perioada dintre Înviere și Înălțare se spune că li se iartă păcatele și ajung direct în Rai.

Înălțarea Domnului se mai numește, în variantă populară, și Ispas. Acest nume vine de la un cioban bun la suflet care a fost martor al miracolului Dumnezeiesc, fiind ascuns după niște pietre. Uimit de ceea ce a văzut în fața ochilor, acesta a dus vestea Înălțării Domnului mai departe.

În funcție de zona geografică, de Ispas sau de Înălțarea Domnului, oamenii poartă la brâu frunze de nuc, căci așa ar fi avut și Mântuitorul în momentul ridicării la Ceruri. Oameni se mai lovesc ușor cu leuștean pentru a fi feriți de boli. Această practică se face și vitelor pentru a fi sănătoase și pentru a se îngrășa. Leușteanul se prinde și la ferestre, pentru a avea casa ferită de cele rele. Din vârful cozilor animalelor se taie păr care se îngroapă într-un furnicar, deoarece așa vei fi sigur că vor fi mulți miei și viței. Mai mult, de Înălțare, gospodarii sfinţesc plantele de leac pe care le vor folosi tot timpul anului.

Alte articole: Zile libere de Paşte în 2023. Ce vacanță vor avea angajații