STUDIU: Peste 30% dintre români cred că AI-ul poate contribui la reducerea diferenţelor sociale şi economice

AI-ul este un domeniu al informaticii ce se concentrează pe crearea de programe și sisteme care imită gândirea umană, având capacitatea de a învăța, raționa, planifica, și chiar de a fi creative.

Mai mult de jumătate dintre români (56,4%) consideră că autorităţile ar trebui să creeze mecanisme clare de reglementare şi control pentru utilizarea inteligenței artificiale, iar aproape 48% susţin că guvernul ar trebui să asigure acces egal la tehnologie şi instruire digitală.

”AI-ul reaprinde tema inechităţii sociale într-o Românie deja marcată de polarizare economică. Aproape o treime dintre români (36%) cred că efectele vor depinde de politicile guvernamentale, 24,7% sunt de părere că aceste tehnologii pot contribui la reducerea diferenţelor sociale şi economice, iar 23,4% se tem că vor adânci prăpastia socială şi vor favoriza un cerc restrâns de oameni care controlează sau înţeleg foarte bine tehnologia”, arată cel mai recent studiu realizat de RoCoach şi Novel Research.

În schimb, în mediul rural, 30,4% dintre respondenţi văd în inteligența artificială un posibil factor de excludere şi marginalizare, faţă de doar 18% în mediul urban. Diferenţele sunt şi mai accentuate în funcţie de vârstă: tinerii sub 35 de ani sunt mai încrezători în inteligența artificială decât cei peste 50 de ani.

Citește și: Primul restaurant din lume condus de un bucătar cu inteligență artificială, deschis în Dubai. Cum va funcționa

„AI-ul riscă să devină un nou criteriu de separare”

„Aceste diferenţe nu sunt doar statistici – AI-ul riscă să devină un nou criteriu de separare între cei care au acces la educaţie, resurse şi oportunităţi şi cei care rămân în urmă. Discuţia despre inteligența artificială este, de fapt, o discuţie despre viitorul societăţii noastre şi despre cât de pregătiţi suntem să gestionăm transformările pe care le aduce.

Nu tehnologia în sine amplifică sau reduce inegalităţile, ci felul în care alegem să o integrăm în viaţa economică şi socială. Într-o Românie deja marcată de decalaje, avem nevoie de leadership public care să ţină cont nu doar de progresul tehnologic, ci şi de impactul uman al acestuia”, explică Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach şi dezvoltator al indicatorului Organizational Transition Quotient (ORQ).

În acelaşi timp, studiul scoate la iveală o tensiune între entuziasmul pentru inovaţie şi nesiguranţa faţă de consecinţele sale concrete. Doar 32% dintre respondenţi se simt pregătiţi să facă faţă schimbărilor aduse de inteligența artificială, iar peste 54% se tem că anumite meserii vor dispărea complet.

„Chiar dacă AI-ul e privit cu interes, există o diferenţă clară între a fi deschis la nou şi a fi cu adevărat pregătit pentru el. Mulţi români nu beneficiază încă de infrastructura de sprijin necesară – fie că vorbim despre educaţie digitală, consiliere profesională sau reconversie.

În lipsa acestor elemente, riscăm să transformăm o oportunitate într-un nou motiv de excludere. Este esenţial ca transformările tehnologice să meargă mână în mână cu investiţii în oameni, în special în formare continuă”, subliniază Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.

Temerile legate de inteligența artificială sunt resimţite mai acut de generaţiile tinere, care se aşteaptă să suporte cea mai mare parte a impactului automatizării.

Peste 62% dintre respondenţi cred că tinerii vor fi cei mai afectaţi, iar o treime spun că nu se simt pregătiţi profesional pentru schimbările care urmează. În acelaşi timp, doar 29% spun că organizaţia în care lucrează investeşte în traininguri de adaptare la noile tehnologii.