Anul 2026, decretat „Anul Nadia Comăneci”. Preşedintele Nicușor Dan a promulgat legea

În 1976, la Jocurile Olimpice de la Montreal, Nadia Comăneci obţinea prima notă de 10 din istoria gimnasticii mondiale.

Avea doar 14 ani când, după o execuţie perfectă la paralele, devenea prima gimnastă din istorie care primea nota maximă. Pentru că organizatorii nu erau pregătiți tehnic pentru a afișa această notă, în dreptul evoluțiilor sale a fost trecut „1,00″.

Citeste si Câți bani primește Nadia Comăneci de la statul român în 2025

2026 devine „Anul Nadia Comăneci”

Legea prin care 2026 este decretat „Anul Nadia Comăneci” a fost adoptată cu 307 voturi favorabile în Camera Deputaților pe 11 iunie, după ce fusese votată anterior și în Senat.

România va avea astfel pentru prima oară un an întreg dedicat unei personalități sportive.

Potrivit legii, se desemnează Comitetul Olimpic şi Sportiv Român ca instituţie coordonatoare a întregii activităţi derulate pe perioada anului 2026.

COSR va elabora un calendar cu activităţi sportive şi educative care va fi transmis autorităţilor naţionale şi misiunilor diplomatice şi reprezentanţelor României care funcţionează pe teritoriul altor state.

Citeste si Dieta cu care Nadia Comăneci se menţine în formă de invidiat la 63 de ani. A renunţat definitiv la două alimente

„Cu prilejul marcării Anului ‘Nadia Comăneci’, legendă a sportului naţional şi mondial, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile sportive din ţară, precum şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot organiza acţiuni şi evenimente cu caracter sportiv, educativ şi artistic”, prevede actul normativ.

Anul 2025, dedicat cardinalului greco-catolic Iuliu Hossu

Anul 2025 i-a fost dedicat episcopului greco-catolic de Cluj-Gherla Iuliu Hossu, primul cardinal al românilor. Pe 24 octombrie 2023, Parlamentul adopta Legea 290, care prevedea instituirea anului 2025 ca „Anul Cardinal Iuliu Hossu”.

2025 a marcat, totodată, pe data de 30 ianuarie, 140 de ani de la nașterea acestei figuri istorice remarcabile.

Trei momente din viața cardinalului ilustrează într-o manieră aparte valoarea unității, a comuniunii și a jertfei.

Primul dintre ele are loc în perioada Holocaustului, atunci când evreii erau arestați, deportați și uciși. Atunci, Iuliu Hossu s-a implicat pentru a-i ascunde și proteja pe evrei, fără a ține seama de riscurile majore pe care aceste acțiuni le-ar fi putut avea asupra propriei persoane și asupra Bisericii.

Potrivit relatărilor supraviețuitorilor Holocaustului, el însuși a salvat zeci de tineri evrei îmbrăcându-i în reverendele studenților de la Academia de Teologie Greco-Catolică și cazându-i în clădirea Episcopiei.

Al doilea moment se petrece în aceeași perioadă când, în timpul ocupației Transilvaniei, exista riscul ca autoritățile horthyste să decidă închiderea catedralei ortodoxe din cauza scăderii dramatice a numărului de credincioși, după ce mulți dintre aceștia se refugiaseră.

Atunci, episcopul Iuliu Hossu și-a rugat credincioșii greco-catolici ca jumătate dintre ei să participe la slujbele de la catedrala ortodoxă, astfel încât să fie cât mai multe persoane prezente la slujbe, iar lăcașul de cult să nu fie demolat de către horthyști.

Al treilea moment a avut loc în perioada prigoanei declanşată de comunişti împotriva credincioșilor greco-catolici, începând cu  anul 1948. Persecutorii atei i-au cerut cardinalului, în repetate rânduri, să se lepede de credința lui. El a rămas însă de nezdruncinat în credinţa sa, chiar dacă acest lucru i-a adus ani grei în temniţa Sighetului, apoi în domiciliu obligatoriu, unde s-a şi stins, în 1970.