Ediția din acest an a faimosului concurs Eurovision s-a desfășurat la Basel, în Elveția, și a fost câștigată în mod neașteptat de reprezentantul Austriei, artistul JJ (Johannes Pietsch), cu piesa „Wasted Love”. Această reușită reprezintă a treia victorie a Austriei la Eurovision, după cele obținute în 1966 de Udo Jürgens și în 2014 de Conchita Wurst. În ciuda bucuriei provocate de succesul lui JJ, Austria se confruntă deja cu mari emoții legate de organizarea ediției din 2026, care revine, prin tradiție, țării câștigătoare.
Te-ar mai putea interesa și: Austria triumfă la Eurovision, dar organizarea ediției viitoare amenință să zdruncine bugetul național
Radiodifuzorul public austriac, Österreichischer Rundfunk (ORF), responsabil cu organizarea evenimentului, se află într-o situație financiară complicată. ORF trebuie să suporte o mare parte din costurile organizării, împreună cu orașul gazdă care urmează să fie ales. Estimările indică un buget de peste 30 de milioane de euro necesar pentru desfășurarea concursului, o sumă considerabilă, mai ales în contextul în care ORF trebuie să reducă cheltuielile cu aproximativ 325 de milioane de euro în perioada următoare.
În plus, în același an cu Eurovision 2026, radiodifuzorul austriac trebuie să suporte și costuri ridicate pentru acoperirea transmisiunilor unor evenimente sportive majore, precum Cupa Mondială de fotbal ce va avea loc în Canada, Mexic și SUA, dar și Jocurile Olimpice de iarnă găzduite de Italia. Această aglomerare de evenimente cu bugete mari creează o presiune uriașă asupra finanțelor ORF.
Directorul de programe al ORF, Stefanie Groiss-Horowitz, a recunoscut dificultatea situației, exprimându-și entuziasmul pentru proiect, dar și îngrijorarea cu privire la strângerea resurselor necesare. Ea a menționat că, deși este un motiv de mândrie, organizarea Eurovision presupune un efort logistic și financiar major, iar echipa ORF va trebui să caute toate soluțiile posibile pentru a reuși.
„Vine și valiza cu bani? Sun incredibil de fericită, deoarece este, desigur, un proiect uriaș. Nu va fi ușor. Va trebui să vedem cum putem strânge tot ce avem pentru a reuși”, a spus Stefanie Groiss-Horowitz, directorul de programe al ORF.
Îngrijorările legate de costurile organizării nu au fost împărtășite doar în cadrul ORF, ci și în mediul politic. Ministrul de Finanțe al Austriei, Markus Marterbauer, a reacționat public, exprimându-și scepticismul și nemulțumirea față de cheltuielile implicate. Având în vedere că Austria se află într-un al treilea an consecutiv de recesiune economică și guvernul implementează măsuri de austeritate pentru a respecta normele bugetare ale Uniunii Europene, costurile suplimentare pentru Eurovision apar ca fiind inoportune.
Marterbauer a ironizat chiar situația într-o postare pe Instagram, făcând aluzie la dorința de a fi evitat această „povară”, glumind că a votat în masă pentru Suedia, în speranța că aceasta ar fi câștigat în locul Austriei.
„Nu a fost suficient…”, a scris Marterbauer pe Instagram, făcând aluzie la postarea unui site satiric care spunea că a votat de 3.000 de ori pentru Suedia pentru a evita cheltuielile de găzduire a următorului concurs.
În mod obișnuit, finanțarea Eurovision se face din contribuțiile radiodifuzorilor participanți, ale radiodifuzorului și orașului gazdă, precum și din sponsorizări, vânzarea de bilete și veniturile generate de votul publicului.