Cât ne costă trecerea la ora de vară? Efectul pe care pierderea unei ore de somn îl are asupra sănătății și economiei noastre

Trecerea la ora de vară a fost introdusă în România în timpul Primului Război Mondial, mai exact în 1917, cu toate acestea în ciuda motivelor inițiale românii obișnuiți, dar și oamenii de știință au început să pună la îndoială această schimbare argumentând că costurile au ajuns să depășească beneficiile. Un studiu recent, stabilește exact care e prețul pe care îl plătim an de an din această cauză, conform London School of Economics.

Mai exact, Joan Costa-Font, profesor de economie a sănătății în cadrul Departamentului de politici de sănătate de la LSE a făcut un stiud în care estimează care sunt costurile materiale, dar și cele legate de bunăstarea umană asociate cu trecere de la ora de vară.

„Prin devansarea ceasurilor primăvara, trecerea la ora de vară reduce timpul total de care dispun oamenii în programul lor și creează noi constrângeri de timp în zilele care urmează tranziției. Am constatat efecte dăunătoare asupra somnului și sănătății fizice, precum și oboselii, a stresului, a stresului legat de tim – care reprezintă preocuparea de a nu mai avea timp sau de a nu putea finaliza sarcinile la momentul potrivit – și asupra sănătății mintale. Efectele în lanț ale acestei situații sunt substanțiale”, explică profesorul.

Te-ar putea interesa și: Când trecem la ora de vară 2024? Detalii despre tranziția de la ora de iarnă și impactul asupra României

Care sunt bolile de care trebuie să ne ferim pe litoralul Mării Negre. Avertismentul medicilor înainte de vacanța de vară

Medicii atrag atenția că eixtă o serie de patogeni periculoși care pot trăi în apa mării și nisip care pot duce la diferite boli. Sfaturile…

Platforma Temu este acuzată de practici înșelătoare în Europa! Cum sunt păcăliți cumpărătorii în 2025

Platforma Temu este acuzată de practici înșelătoare în Europa! Românii au început să devină clienți fideli platformei de comerț online Temu, însă aceasta este acuzată…

Trecerea la ora de vară, periculoasă pentru sănătatea noastră

Constatările profesorului Costa-Font coroborează dovezile tot mai numeroase care arată că efectele asupra sănătății ale trecerii la ora de vară sunt ample și uneori grave. De exemplu, în zilele care urmează tranziției, există o probabilitate mai mare de atac de cord, numărul total de spitalizări crește, iar numărul de vizite la medic crește și el. În general, s-a constatat, de asemenea, că participanții la studiu au fost mai predispuși să declare că se simt „epuizați” și ”mai puțin energici” în zilele de după schimbarea orei.

În ceea ce privește starea de bine, studiul demonstrează că tranziția la ora de vară accentuează sentimentul de lipsă de timp, iar respondenții au, de asemenea, mai predispuși să spună că „abia fac față” la o zi după trecere. Timpul rezervat activităților recreative scade cu aproximativ 10 minute în urma tranziției, iar concluziile studiului indică faptul că scade și satisfacția vieții cu aproximativ 1,44%.

Pe lângă sănătate, ora de vară pare a fi problematică și din punct de vedere economic. Profesorul explică faptul că „timpul alocat muncii crește cu aproximativ 40 de minute în zilele de luni care urmează tranziției, în timp ce ora la care un respondent începe să lucreze rămâne aceeași. Acest lucru sugerează că respondenții funcționează cu cel puțin o oră de somn mai puțin în acea primă zi, iar productivitatea lor individuală este afectată ca urmare”.

„Am calculat costurile fiecăruia dintre aceste impacturi și le-am pus în balanță cu orice beneficii cunoscute ale trecerii la orade vară. Analiza noastră cost-beneficiu relevă faptul că încetarea tranziției ar fi asociată cu câștiguri de bunăstare echivalente cu un câștig de venit de aproximativ 754 de euro pe cap de locuitor pe an”, se arată în acest studiu.

Potrivit profesorului Costa-Font, există mai multe obstacole care trebuie depășite înainte ca trecerea la ora de vară să fie eliminată în Europa și nu numai. Statele trebuie să stabilească o oră standard, alegând între ora de iarnă sau de vară, și vor trebui să decidă cum să gestioneze diferențele între vecini și partenerii comerciali. Uniunea Europeană, de exemplu, speră să găsească o modalitate de a permite statelor membre să își aleagă propria oră standard, dar această situație poate duce la noi controverse.

„Schimbarea fusurilor orare de două ori pe an ne costă, atât pe noi, individual, cât și ca societăți, și este în interesul nostru să avansăm în conversație. Sper că, pe viitor, factorii de decizie vor acorda mai multă atenție consecințelor potențiale ale politicii asupra sănătății și bunăstării individuale, care, așa cum am văzut în cazul trecerii la ora, se traduc adesea și printr-un cost economic”, argumentează profesorul.

Citește și: Ora de vară 2024. Când dam ceasurile înainte