Cum se desfășoară munca în regim hibrid în România. Fiecare companie are calculele proprii pentru funcționare

Munca în regim hibrid este din ce în ce mai populară la noi în țară, multe companii au abordat această metodă după pandemie, potrivit ziare.com.

Te-ar putea interesa și: Cum poate fi implementată cu succes săptămâna de muncă de patru zile. Ce spun specialiştii şi ce prevede Codul Muncii

foto: munca hibrid

Cum calculează companiile avantajele și dezavantajele? Cum gestionează munca hibrid?

Chiar dacă munca de acasă este mai avantajoasă din anumite puncte de vedere, companiile trebuie să își refacă unele calcule pentru a-și readuce angajații la birou. Spre exemplu, unele companii au mers pe modelul hibrid, explică Bogdan Bogatu, director al departamentului de birouri din cadrul Cushman & Wakefield Echinox, într-un interviu acordat sursei citate.

„Munca hibridă are un impact mare, fără doar și poate. Nu cred că există companie în ziua de azi care să spună „ok, am 500 de angajați, o să închiriez un spațiu pentru 500 de angajați”. Nu, au închiriat un spațiu pentru 300 de angajați.

Este clar că, în domeniul IT cel puțin, angajații nu vin cinci zile pe săptămână la birou. Dacă ne uităm la zona de servicii sau consultanță, ponderarea este mult mai mare, oamenii vin la birou.

Dar preponderent, marile firme din București sunt companii de IT. Fiecare companie își face calcule interne, are diverse grafice, pentru a vedea rata de ocupare. (…) Vedem eforturi foarte mari ale companiilor să acopere zilele de marți și joi”, spune reprezentantul Cushman & Wakefield Echinox.

Motivele pentru care companiile încearcă să aducă angajații la birou mai des sunt, în principal, legate de formarea unei comunități, a unei echipe bine închegate, care lucrează în sinergie.

„Partea de revenit la birou, vedem și eforturi ale proprietarilor de a crea comunități, de a face evenimente în clădirile de birouri. Echipa noastră de administrare de proprietăți este foarte implicată în proiecte de socializare, de evenimente și pare că au succes.

Oamenii sunt fericiți să facă și lucruri noi în cadrul clădirilor de birouri. (…) În plus, aș mai puncta că este foarte greu și pentru o companie, când recrutează pe cineva, să-l formeze online și să-l integreze în echipă. Aici aș spune că am văzut cea mai mare problemă a chiriașilor.

Trebuie să vină la birou pentru a crea o comunitate, o echipă, pentru a discuta, a explica, a forma acel angajat”, a spus Bogatu.

Chiar dacă munca de la birou are părțile ei bune (cum este formarea unei echipe), munca de acasă este mai avantajoasă, eliminând, în primul rând, orele pierdute pe drumul dus-întors acasă-birou și pe toate activitățile făcute în prealabil pentru a funcționa optim la birou.

„Există o linie fină cumva aici. Cu siguranță lucratul de acasă este mai comod, fără doar și poate; nu mai pierzi timpul în trafic și poate reduci costurile.

Dar, pe de altă parte, cred că avem nevoie de socializare și, practic, mersul la birou angrenează mai multe sectoare economice.

Folosești locuri de transport în comun, mănânci la restaurantul de la parterul clădirii sau folosești anumite haine pentru birou. Practic, totul se reflectă în economia orașului.

Este sănătos să lucrăm de acasă, dar pentru unii da, pentru unii nu, suntem diferiți. Cu siguranță, lucratul de acasă este aici și va rămâne.

Întrebarea este legată de ponderea lui”, punctează expertul în imobiliare.

Te-ar putea interesa și: Guvernul României vrea să reducă taxarea pe muncă. Ar putea românii să mai rămână cu bani în buzunar?