În anul 2024, Suedia a înregistrat un eveniment extrem de îngrijorător legat de schimbările climatice: opt dintre cei 277 de ghețari ai țării s-au topit complet și au dispărut oficial. Această informație a fost confirmată de Centrul de Cercetare Tarfala, situat în nordul Suediei, într-o regiune cunoscută pentru ghețarii săi și pentru vârful Kebnekaise, cel mai înalt pisc montan al țării.
Nina Kirchner, directoarea centrului și profesoară de glaciologie, a spus că aceste ghețari dispăruți nu se vor mai reface „în timpul vieților noastre”, iar dacă schimbările climatice vor continua în același ritm, nu există nicio speranță ca ei să revină. În plus, alte 30 de ghețari suedezi se află în pericol iminent, ceea ce indică o tendință îngrijorătoare de pierdere accelerată a maselor de gheață din această țară scandinavă.
Te-ar mai putea interesa și: Gheţarii pierd 273 de miliarde de tone într-un singur an, o cantitate de apă necesară pentru consumul întregii populaţii a lumii
Cercetătorii de la Tarfala monitorizează anual evoluția ghețarilor folosind imagini satelitare de înaltă rezoluție, introduse în monitorizare de aproximativ două decenii, începând cu anul 2000. În 2024, atunci când au analizat datele pentru a determina nivelul minim al ghețarilor, oamenii de știință au constatat că opt dintre aceștia lipseau complet din imaginile satelitare. Inițial, cercetătorii au presupus că ar fi putut face o eroare, însă verificările ulterioare au confirmat că ghețarii dispăruseră cu adevărat. Printre ei se afla și Cunujokeln, cel mai sudic ghețar al Suediei, situat în Parcul Național Vadvetjakka, iar cel mai mare dintre cei opt ghețari pierduți avea dimensiunea a aproximativ șase terenuri de fotbal.
Nina Kirchner a explicat că anul 2024 a fost unul „extrem de călduros”, iar temperaturile ridicate au accelerat topirea ghețarilor, până la dispariția lor completă. Aceștia reprezintă primii ghețari care au fost șterși de pe harta Suediei de la introducerea monitorizării prin satelit, ceea ce marchează un moment istoric și alarmant pentru țară și pentru știința climatologică. Cu toate acestea, cercetătoarea a menționat că, datorită unei ierni cu ninsori abundente și a unei veri mai scurte în 2025, este puțin probabil ca alți ghețari suedezi să se topească complet în acel an, dar perspectivele pe termen lung rămân extrem de îngrijorătoare.
Situația nu este însă limitată la Suedia. În Elveția, ghețarii sunt, de asemenea, grav afectați de încălzirea globală. Ghețarul Gries, unul dintre cei mai mari din această țară, se află într-o retragere accelerată, fiind numit de oamenii de știință „un ghețar pe moarte”. Conform datelor Glacier Monitoring Switzerland (GLAMOS), grosimea gheții s-a redus cu șase metri doar în ultimele 12 luni, iar în perioada 2000-2023 ghețarul s-a micșorat cu 800 de metri în lungime. Comparativ cu 1880, Gries a pierdut 3,2 kilometri din lungimea sa, iar grosimea medie a gheții este acum de 57 de metri.
Topirea rapidă a ghețarului Gries a avut efecte directe asupra comunităților locale: în mai 2025, prăbușirea unei porțiuni a ghețarului a distrus satul Blatten, din cantonul Valais. Matthias Huss, directorul GLAMOS, a explicat că topirea este determinată de ani secetoși consecutivi (2022 și 2023) și de veri extrem de calde, chiar dacă ninsorile din aprilie 2025 au oferit doar un scurt răgaz. Huss a menționat că pentru contracararea efectului verilor calde ar fi nevoie de cantități mult mai mari de zăpadă. Proiecțiile pe termen scurt și mediu indică că partea inferioară a ghețarului ar putea dispărea în următorii cinci ani, iar la altitudini de circa 3.000 de metri, topirea ar putea dura între 40 și 50 de ani. Între 2016 și 2022, aproximativ o sută de ghețari elvețieni au dispărut complet, ceea ce ilustrează gravitatea fenomenului la nivel regional.