INS: Locurile din jurul nostru îmbătrânesc într-un ritm alarmant, iar populația tânără lasă totul în urmă

Fenomenul de îmbătrânire demografică se accentuează în România de la an la an, în timp ce se anticipează că populația rezidentă tânără, de vârstă preșcolară și școlară, va continua să aibă un trend descendent, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), a menționat Agerpres.

Citește și: Românii cheltuie mai mult decât câștigă. Pe ce dau oamenii banii în fiecare lună. Datele INS sunt alarmante

INS: Locurile din jurul nostru îmbătrânesc într-un ritm alarmant, iar populația tânără lasă totul în urmă

„O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populației rezidente a României, precum și calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat să crească, atingând nivelul de 42,3 ani la 1 ianuarie 2022. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste).

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2022). (…) Se anticipează că numărul populației rezidente tinere, de vârstă preșcolară și școlară, va continua să aibă un trend descendent și va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,47 milioane în prezent (în anul școlar 2022/2023)”, se precizează într-un comunicat al INS, cu ocazia celebrării Zilei Mondiale a Populației.

Până la finalul anului 2030, populația de peste 65 de ani va ajunge la 3,82 milioane de persoane, iar în 2060, aceasta va ajunge la 4,72 milioane persoane, conform datelor Eurostat.

De asemenea, în acest an, populația tânără de 0-14 ani s-a redus semnificativ cu 4,4 puncte procentuale, față de 2022. Ponderea acesteia reprezintă 16,2% în totalul populației rezidente, și creșterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani și peste) de la 19,3% la 19,5% (1.300 persoane). Populația adultă (15-64 ani) reprezintă 64,3% din total, în scădere cu 223.000 persoane față de începutul anului 2021. În cadrul populației adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani, 50-54 ani, 55-59 ani și 60-64 ani și a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 35-39 ani și 40-44 ani.

La 1 ianuarie 2022, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) deținea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,9% în populația rezidentă a țării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din județele: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș) cu o pondere de doar 8,8% în populația rezidentă a țării. Regiunea de dezvoltare București-Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populația care locuiește în municipii și orașe reprezentând 86,8% din populația totală a regiunii.

„Evoluțiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internațională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii considerați răspunzători de scăderea fertilității și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă”, explică INS.

Conform Eurostat, România ocupă locul 6 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populației rezidente, la 1 ianuarie 2022. Țara cu cea mai mare populație din UE este Germania (83,237 milioane de locuitori), iar țara cu cea mai mică populație este Malta (521.000 locuitori).

Se preconizează că populația lumii va ajunge la 9,7 miliarde locuitori în anul 2050 și la 10,4 miliarde locuitori în anul 2100.

Alte articole: SONDAJ Doar 36% dintre români spun că le ajung salariile până la sfârşitul lunii, în timp ce 23% se simt înşelaţi de bănci