Scumpirea energiei electrice din România contrastează cu evoluţia medie europeană. Preţul mediu al electricităţii pentru gospodăriile din UE a scăzut cu 2,2% în primele şase luni ale anului, la 0,28 euro/kWh, de la 0,29 euro/kWh în semestrul al doilea din 2025.
La nivelul statelor membre, diferenţele de preţ rămân considerabile. În primul semestru din 2026, gospodăriile au plătit între 0,11 euro/kWh în Ungaria şi 0,39 euro/kWh în Irlanda.
România a avut cea mai mare creştere anuală a preţului electricităţii, de 51,6%, urmată de Irlanda, cu 19,8%, şi Finlanda, cu 18,4%. La polul opus, cele mai mari reduceri au fost înregistrate în Danemarca, unde preţul a scăzut cu 31,7%, şi Luxemburg, cu 24,1%, informează Eurostat.
Raportate la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), preţurile electricităţii plătite de gospodării au fost cele mai ridicate în România, cu 46,9 PPS pentru 100 kWh, Polonia, cu 41,1 PPS, şi Cehia, cu 34,3 PPS. Cele mai mici valori au fost consemnate în Malta, cu 13,8 PPS, Ungaria, cu 14,7 PPS, şi Luxemburg, cu 15,5 PPS.
O evoluţie similară se observă şi pe piaţa gazelor naturale. În primul semestru din 2026, preţul mediu plătit de gospodăriile din UE a coborât la 0,11 euro/kWh, în scădere cu 10,2% faţă de semestrul al doilea din 2025 şi cu 3,5% comparativ cu primele şase luni ale anului trecut.
În România, preţul gazelor naturale pentru consumatorii casnici a crescut cu 9,3% în primul semestru din 2026 faţă de aceeaşi perioadă din 2025, cea mai mare majorare din UE. Următoarele creşteri au fost înregistrate în Croaţia, cu 8,9%, şi Slovacia, cu 6,6%.
În schimb, cele mai importante reduceri au fost consemnate în Bulgaria, unde preţurile au scăzut cu 14,5%, Grecia, cu 11,3%, şi Spania, cu 10%.
Diferenţele dintre statele membre sunt vizibile şi în nivelul efectiv al tarifelor. În primul semestru din 2026, preţul gazelor pentru gospodării a variat de la 0,03 euro/kWh în Ungaria şi 0,05 euro/kWh în Croaţia până la 0,22 euro/kWh în Suedia. România s-a situat la 0,06 euro/kWh.
Potrivit Eurostat, în 12 state membre preţurile gazelor au scăzut în primul semestru din 2026 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în şapte au crescut, iar în patru au rămas stabile.
Datele Eurostat arată astfel o evoluţie divergentă între România şi piaţa europeană: în timp ce gospodăriile din UE au beneficiat de reduceri ale preţurilor la electricitate şi gaze naturale, consumatorii casnici din România au suportat cele mai mari creşteri anuale din Uniune la ambele categorii de energie.