Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, a susținut într-o intervenție la o conferință tehnologică desfășurată la Paris că dezvoltarea continuă a inteligenței artificiale nu va conduce la înlocuirea oamenilor pe piața muncii, așa cum se tem tot mai mulți experți și angajați, ci dimpotrivă, ar putea avea efectul opus: crearea unor noi oportunități de muncă și chiar a unui deficit de forță de muncă în anumite sectoare, potrivit mediafax.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Jeff Bezos și Laurent Sanchez, bătăi de cap din cauza condițiilor meteo de la nuntă! Ce s-a întâmplat cu invitații
În viziunea sa, inteligența artificială nu trebuie privită ca un substitut al activității umane, ci ca un instrument care amplifică capacitatea oamenilor de a lucra mai eficient. Bezos a afirmat că există „nenumărate” sarcini și domenii în care oamenii pot contribui, însă aceștia sunt limitați în prezent de constrângeri de timp, resurse și capacitate de procesare. În acest context, el consideră că AI-ul ar putea reduce aceste bariere și ar permite realizarea unui volum mult mai mare de activități decât este posibil în prezent.
Declarațiile sale vin pe fondul unei dezbateri globale tot mai intense privind impactul inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă. În timp ce o parte a experților și a populației se teme că automatizarea avansată va duce la dispariția multor profesii, alte voci susțin că tehnologia va transforma piața muncii și va genera noi tipuri de activități, chiar dacă unele meserii vor dispărea sau se vor modifica semnificativ.
Bezos a subliniat că temerile legate de „inutilitatea” oamenilor într-o economie dominată de AI sunt exagerate. În opinia sa, societatea nu se îndreaptă spre o eră în care munca umană devine irelevantă, ci spre una în care cererea pentru competențe umane ar putea crește. El a sugerat că, pe măsură ce AI-ul preia sarcinile repetitive sau tehnice, oamenii se vor concentra mai mult pe activități creative, decizionale și de coordonare, ceea ce ar putea duce la o reorganizare profundă a pieței muncii.
Aceste afirmații sunt făcute într-un context în care dezbaterea privind efectele inteligenței artificiale este tot mai intensă la nivel global. Unele sondaje, inclusiv unul realizat de Ipsos/Reuters, arată că o proporție semnificativă a populației, în special în Statele Unite, se teme că dezvoltarea AI ar putea duce la pierderea locurilor de muncă pentru mulți angajați. Această anxietate este alimentată de ritmul rapid al progresului tehnologic și de adoptarea tot mai largă a sistemelor automatizate în companii.
Pe de altă parte, apariția și extinderea inteligenței artificiale au generat deja noi oportunități profesionale. În piața muncii au început să se contureze meserii complet noi, care nu existau în urmă cu câțiva ani. Printre acestea se numără profesii precum „vibecoder”, un tip de programator care folosește instrumente AI pentru a scrie și optimiza codul, concentrându-se mai mult pe arhitectura generală a software-ului decât pe programarea manuală linie cu linie.
O altă meserie emergentă este cea de inginer de prompturi, specializat în formularea de instrucțiuni precise pentru modelele de inteligență artificială. Acești specialiști trebuie să știe cum să „comunice” eficient cu sistemele AI pentru a obține rezultate cât mai exacte și utile. Deși această profesie nu necesită întotdeauna competențe tehnice avansate de programare, ea se bazează puternic pe creativitate, gândire logică și capacitatea de a structura informația într-un mod clar și eficient.