Inteligența artificială schimbă biroul și relațiile dintre colegi. Cum ajunge AI să provoace neîncredere și conflicte la locul de muncă

Inteligența artificială începe să transforme profund nu doar modul în care angajații își desfășoară activitatea, ci și relațiile dintre colegi, comunicarea din interiorul companiilor și cultura organizațională. Deși instrumentele AI sunt prezentate tot mai des drept soluții pentru creșterea productivității și pentru reducerea volumului de muncă, utilizarea lor fără reguli clare produce, în multe organizații, efecte neașteptate: suspiciune între colegi, frustrare, conflicte, probleme de comunicare și chiar transferarea muncii de la un angajat la altul, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: AAI: Geopolitica și AI schimbă regulile în business. Cum trebuie să se pregătească boardurile companiilor

Inteligența artificială schimbă biroul și relațiile dintre colegi. Cum ajunge AI să provoace neîncredere și conflicte la locul de muncă

Unul dintre principalele motive de nemulțumire este apariția unor materiale generate automat care, deși par bine realizate la prima vedere, sunt superficiale, greșite sau lipsite de substanță. În loc să reducă volumul de muncă, astfel de materiale îi obligă pe colegii care le primesc să le verifice, corecteze sau rescrie. Fenomenul este denumit „workslop”, adică o formă de „muncă de umplutură” produsă cu ajutorul AI, care arată profesionist în aparență, dar nu oferă valoare reală.

Potrivit unei cercetări realizate de BetterUp și Stanford Social Media Lab, aproximativ 40% dintre angajații americani care lucrează la birou au declarat că au primit astfel de materiale generate de AI. Problema este că timpul economisit de persoana care a folosit chatbotul poate deveni timp suplimentar consumat de colegul care trebuie să repare rezultatul. Astfel, AI nu elimină neapărat munca, ci poate ajunge să o redistribuie în mod ineficient.

Un exemplu este cel oferit de Kim Bode, fondatoarea unei companii de comunicare din Michigan. Aceasta afirmă că a pierdut aproximativ 10.000 de dolari după ce a colaborat cu un contractor extern, iar ulterior a fost nevoită să rescrie integral conținutul primit, pe care l-a considerat evident generat de AI. Situația ridică o problemă importantă pentru relațiile profesionale: angajații sau colaboratorii care folosesc AI pentru a-și finaliza rapid sarcinile pot transfera, uneori fără să își dea seama, responsabilitatea pentru verificarea și îmbunătățirea materialelor către alte persoane.

Problemele nu se limitează însă la calitatea textelor. Inteligența artificială începe să influențeze inclusiv modul în care colegii comunică între ei. Tot mai mulți angajați sunt deranjați de situațiile în care, în loc să primească un răspuns de la un coleg cu experiență, sunt trimiși mai întâi să întrebe un chatbot. Aproximativ unul din patru angajați care utilizează AI spune că a îndrumat un coleg să consulte mai întâi un chatbot înainte de a-i adresa direct o întrebare.

Deși intenția poate fi aceea de a economisi timp și de a reduce numărul de solicitări, practica poate fi interpretată drept lipsă de interes, respingere sau chiar insultă. Un angajat care cere ajutorul unui coleg nu caută întotdeauna doar o informație pe care o poate găsi online. De multe ori, acesta caută experiența, judecata profesională, contextul sau sfatul persoanei respective. Înlocuirea acestei interacțiuni cu un chatbot poate afecta relațiile de încredere care se formează în cadrul unei echipe.

AI poate afecta și relația dintre angajați și manageri. Cercetări realizate de BetterUp Labs, Stanford Social Media Lab și Saïd Business School de la Oxford indică efecte semnificative atunci când managerii folosesc inteligența artificială în locul conversațiilor personale despre dezvoltare profesională sau mentorat. În astfel de situații, intenția angajaților de a părăsi compania crește cu 29%, nivelul de burnout cu 26%, iar coordonarea echipelor scade cu 12%.

Aceste rezultate sugerează că există anumite activități pentru care tehnologia nu poate înlocui cu ușurință componenta umană. Feedbackul profesional, mentoratul, discuțiile despre carieră sau sprijinul oferit unui angajat presupun empatie, înțelegerea contextului și construirea unei relații de încredere. Automatizarea excesivă a acestor interacțiuni poate face angajații să simtă că sunt tratați impersonal.

O altă sursă majoră de tensiune este lipsa unor reguli clare privind utilizarea inteligenței artificiale. Tehnologia s-a răspândit rapid în companii, însă politicile interne nu au ținut întotdeauna pasul. Un sondaj realizat de CNBC și SurveyMonkey, pe 1.686 de angajați, arată că aproximativ jumătate dintre angajați folosesc AI cel puțin o dată pe săptămână. În același timp, 84% afirmă că au învățat singuri să folosească aceste instrumente, iar 55% spun că organizația lor nu are o politică oficială privind AI.

Această situație creează un mediu în care fiecare angajat poate avea propria interpretare asupra modului în care tehnologia trebuie utilizată. Unii o folosesc pentru sarcini simple și repetitive, alții pentru redactarea unor documente importante, iar alții pot ajunge să îi permită AI să gestioneze comunicări sau activități cu impact direct asupra companiei.

Un caz relatat de CNBC ilustrează riscurile unei astfel de utilizări. O directoare de proiect din Chicago a lucrat cu un specialist în AI care își lăsase agenții inteligenți să îi gestioneze e-mailurile. Sistemele automate au început însă să blocheze mesaje importante, ceea ce a provocat întârzieri în cadrul proiectului. Situația a devenit și mai problematică deoarece echipa nu a mai reușit ulterior să îl contacteze direct pe specialist. Automatizarea, concepută pentru a eficientiza comunicarea, a ajuns astfel să creeze un obstacol în comunicare.

AI poate genera neîncredere și într-un alt mod: prin presupunerea că o muncă a fost realizată cu ajutorul inteligenței artificiale, chiar și atunci când nu a fost. Angajații care își redactează singuri materialele se pot trezi suspectați că au apelat la ChatGPT sau alte instrumente generative. Un experiment realizat de Atlassian pe 1.000 de angajați americani a arătat că persoanele care recunosc că folosesc AI la serviciu pot fi percepute drept mai leneșe și mai puțin potrivite pentru proiecte importante.

Această percepție poate crea o situație paradoxală. Pe de o parte, companiile încurajează utilizarea AI pentru creșterea productivității, iar pe de altă parte, angajații care recunosc că folosesc aceste instrumente pot fi priviți cu mai multă suspiciune. În același timp, cei care nu folosesc AI pot fi suspectați în mod greșit că au apelat la tehnologie atunci când produc materiale care par automatizate.

Presiunea asupra angajaților este accentuată și de mesajul transmis de numeroase companii: oamenii trebuie să facă „mai mult cu mai puțin”, iar inteligența artificială este prezentată ca principalul instrument pentru atingerea acestui obiectiv. Totuși, rezultatele investițiilor în AI nu sunt întotdeauna pe măsura așteptărilor.

Un raport Gartner din luna mai a arătat că firmele care au concediat angajați pentru a redirecționa bani către investiții în inteligența artificială nu au obținut randamentele așteptate. Mai mult, o analiză MIT realizată în 2025 a constatat că 95% dintre organizațiile analizate nu au obținut rezultate financiare din investițiile lor în AI generativă.