O tânără din Iași, partener la o celebră companie de investiţii din Londra. Irina Haivas: „Eu am făcut o facultate şi apoi mi-am ales o carieră”

O tânără din Iași, partener la o celebră companie de investiţii din Londra. Irina Haivas vorbeşte despre secretul educaţiei, despre trecerea de la cariera aleasă, medicina, la investiţii, şi despre cum se vede piaţa românească de tehnologie din biroul ei de la Atomico – unul dintre cele mai interesante fonduri de investiţii din lume, lansat şi condus de co-fondatorul Skype, Niklas Zennström.

Citește și: Incredibil! Ea este cea mai bogată româncă din lume. Povestea femeii care conduce un imperiu de peste 3 miliarde de dolari. De la miss, la închisoare și afaceri în domeniul armamentului

La anii ei, are o experienţă profesională la care mulţi pot doar să viseze. Crede totuşi că liceul Negruzzi a fost temelia pe care a reuşit să îşi construiască apoi cariera.

„Am început facultatea de medicină în România, am mers apoi în Germania, iniţial cu bursă de un an şi am stat până la sfârşitul facultăţii. Am făcut încă aproape un an în State, apoi am venit la Londra să fac un master. Am terminat Medicina, dar nu am practicat cinci, zece ani, ca să zic că am schimbat cariera târziu. Practic, am făcut schimbarea imediat după ce am terminat studiile.

Sincer, lumea zice că la 18 ani alegi Medicina din pasiune, dar cred că, de fapt, nu neapărat toată lumea o alege din considerentele astea. Eu am făcut un liceu în care se studia intensiv matematică – fizică şi am făcut foarte multă matematică. Iar când a trebuit să aleg la ce facultate merg, la timpul acela nu erau chiar atât de multe variante. Sau mergeai să faci Informatică, sau Medicină, Dreptul dacă erai înclinat spre partea aceea, în rest nu erau opţiuni foarte clare. Universul era puţin mai îngust.

Sincer, am ales Medicina pentru că era ştiinţă, iar eu veneam dintr-un background de ştiinţe, cu matematică – fizică. Şi era greu. Mi s-a părut că e ceva substanţial, că nu e o facultate uşoară, iar după ce am început-o anumite lucruri mi-au plăcut foarte mult, dar altele nu se potriveau cu personalitatea mea.

Inclusiv faptul că întotdeauna am avut o curiozitate, o dorinţă pentru o deschidere globală şi Medicina, dacă stai să te gândeşti, chiar dacă o faci la Harvard sau în altă parte, este o profesie mult mai locală, lucrezi într-un spital. OK, interacţionezi cu colegii, mergi la conferinţe, dar dacă ne gândim la munca de zi cu zi e închisă şi trebuie să faci acelaşi lucru de multe, multe ori ca să devii bun. Şi te ultra-ultra specializezi.

Şi un alt element a fost că din anul al treilea de facultate am început să fac tot felul de stagii de practică, unul pe “scriere ştiinţifică”, la British Medical Journal, am avut o bursă de cercetare, vara, la Harvard School of Public Healthcare, pe adopţia tehnologiei în îngrijirile de sănătate, apoi o alta, la Harvard Medical School pe chirurgie, inclusiv cu tehnologii care la momentul acela erau foarte inovative, inclusiv chirurgia robotică. Profesorul cu care am lucrat eu era unul dintre pionierii din chirurgia robotică. Apoi cu masterul de la Londra..

Când ai expunerea aia, dintr-o dată ţi se deschide o lume de posibilităţi şi dacă te uiţi, de fapt, aici, sunt destul de mulţi medici care fac strat-up-uri, care îşi aleg o carieră în afaceri, finanţe sau consultanţă. După master am intrat în una dintre cele mai prestigioase firme de consultanţă din lume şi am avut colegi medici, unul era neurochirurg, făcuse patru ani de neurochirurgie, altul făcuse doctoratul.

Aici lumea e puţin mai flexibilă, mai ales în lumea anglo-saxonă, pe aptitudini transferabile, pe care le poţi lua cu tine dintr-o profesie în alta. Şi, cumva, pentru mine, combinaţia între logica şi rigoarea dezvoltate prin faptul că am făcut multă matematică de când eram mică şi partea de medicină, care e puţin mai empirică, mai umană şi practic, prin ce fac acum îmi folosesc toate aceste capacităţi. Schimbarea, până la urmă, e o evoluţie. Experienţele ajung la un punct în care devin multiplicatori. Eu am făcut o facultate şi apoi mi-am ales o anumită carieră„, a declarat Irina, pentru Ziaruldeiasi.ro.

O tânără din Iași, partener la o celebră companie de investiţii din Londra

„La Atomico sunt partener. Acolo sunt două echipe. Una care face investiţii în companii în fază incipientă, sub 15-20 de milioane, şi mai avem o echipă care face runde mai mari, de 20-50 de milioane de dolari. Eu fac parte din prima echipă. Sunt aici de patru ani şi jumătate, dar în domeniul investiţiilor lucrez de aproape zece ani.

Atomico este un fond de tehnologie, investeşte în startupuri de tehnologie, asta însemnând orice, de la internetul de consum, la software şi anumite tehnologii mai avansate. Partea de medicină este doar o verticală, un sub-sector, dar tema principală e tehnologia. Atomico a fost înfiinţat acum 16 ani, de Niklas Zennström, care este fondatorul Skype. În urmă cu 16 ani, tot ecosistemul de tehnologie era încă foarte mic. Acum, când te uiţi, pare foarte mare, pentru că sunt o groază de succese, Spotify, UiPath, dar atunci era un ecosistem mic.

Viziunea lui Niklas a fost de a ajuta şi stimula cât mai mult cu capital ecosistemul european de tehnologie, cu convingerea că businessurile bune pot veni de oriunde. Un alt principiu este de a lucra foarte strâns cu antreprenorii şi de a-i ajuta la modul practic, nu doar cu câteva sfaturi de sus, ci chiar cu o echipă de oameni cu experienţă operaţională din diferite zone, comercial, resurse umane, comunicare. Iar aceste convingeri, transmise de Niklas sunt importante pentru mine. Pe partea de consultanţă, unde mi-am început cariera de business, am lucrat cu peste 30 de companii din peste zece ţări din Europa, America, Africa de Sud, America Latină.

Capeţi o experienţă foarte largă atunci când, la 20 şi ceva de ani eşti în sala de consiliu cu directorii generali de la companii foarte mari, şi chiar dacă eşti cel mai mic – şi de multe ori eram mai tânără cu 20 de ani faţă de toţi ceilalţi – eşti ascultat ca toţi ceilalţi. Sau dacă lucram într-o ţară ca India, eram singura femeie între 40 de oameni.

Singura femeie şi cea mai tânără. Poate fi intimidant când trebuie să prezinţi un proiect, însă experienţa pe care o capeţi este foarte importantă. Când faci consultanţă, eşti mai mult în biroul clientului decât în biroul tău, şi partea aceea, de a lucra cu echipele, cu fondatorii, cu echipa de conducere, e foarte compatibilă ce fac eu acum„, a mai declarat Irina.