Care este forma corectă – Paște sau Paști? Experții au lămurit problema

În această perioadă, orice incursiune printre mesaje transmise în scris sau prin viu grai ne arată că sunt folosite ambele termene, adică și Paște, și Paști.

Nu s-a făcut stastistică despre care variantă este utilizată cel mai des, însă, oricum, nu avea relevanță din perspectiva exprimării corecte.

Până să aflăm care formă este cea corectă, trebuie să lămurim câteva lucruri ce țin de etimologie.

Termenul Paști provine din forma bizantino-latină Pastihae a cuvântului de origine ebraică Pasah (care înseamnă ”a trecut”).

La evrei, Pesah este sărbătoarea libertății, în amintirea trecerii prin Marea Roşie, când s-au eliberat din robia egipteană. Acest eveniment se sărbătorește, în fiecare an, la 14 Nisan (prima lună plină de după echinocțiul de primăvară).

Care este însă legătura dintre un termen ce denumește un eveniment relatat în Vechiul Testament (trecerea evreilor prin Marea Roșie) și praznicul Învierii Domnului?

Răspunsul este acela că patimile și Învierea Domnului, din anul 33, au coincis cu Paștele evreilor. Așadar, este vorba doar despre o coincidență temporală și o legătură de nume, nefiind vorba nicidecum despre sărbătorirea aceluiași eveniment, notează doxologia.

Citește și Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, dă asigurări că nu vom petrece Paștele pe întuneric. ”NU există risc de black-out în România, în condițiile actuale!”

Ce spunea George Pruteanu despre ”Paște sau Paști?”

Pe de altă parte, trebuie menționat și că, potrivit Sfintei Scripturi, de Paștile evreilor era consumată azimă (pâine nedospită), alături de miel și vin. Creștinismul a dat alte semnificații acestor elemente servite la masa sărbătorii evreiești: mielul – Hristos care Își acceptă jertfa; vinul – sângele Lui Hristos; pasca pregătită înainte de Înviere – tot ideea de sacrificiu.

Regretatul filologul George Pruteanu spune că problema ”Paște sau Paști?” provine de la pluralul substantivului pască, care circula atât sub forma paști, cât și sub cea de păști, după ”tiparul” verbelor a paște (să pască, să paști) și a naște (să nască, să naști). În cele din urmă, în limba vorbită s-a simțit nevoia unui singular pentru a face referire strict la ziua Învierii și astfel a luat naștere cuvântul Paște, mai afirmă sursa citată.

Potrivit Dicționarului Ortografic, Ortoepic si Morfologic al Limbii Române (ediția a II-a, revizuită și adăugită), pentru sărbătoarea Învierii Domnului sunt acceptate ca fiind corecte ambele forme – Paște și Paști.

Așadar, când transmiteți urări cu ocazia acestei sărbători, nu vă preocupați cu privire la corectitudinea termenului, deoarece nu greșiți nici dacă spuneți Paște, nici dacă folosiți  cuvântul Paști.

Biserica recomandă utilizarea formei Paşti, așa cum se regăsește atât în Sfânta Scriptură, în Cartea de învăţătură a diaconului Coresi din 1581 (”Acestea sunt Paştile de bucurie şi de veselie”), în Noul Testament din 1648 (”sărbătoarea azimelor care eă cheamă Paştile”), cât şi în Dicţionarul religios publicat în 1994 de Ion M. Stoian:

”Paști = cea mai mare sărbătoare religioasă, celebrată de creștini în amintirea Învierii lui Iisus Hristos; (reg.) păscuță; (la mozaici) sărbătoare pe care evreii o celebrează între 15 și 22 ale lunii Nisan (aprox. aprilie), în amintirea ieșirii lor din Egipt, sub conducerea lui Moise; sărbătoarea azimelor (pesach)”.

Citește și CFR Călători anunță modificări în circulația trenurilor chiar înainte de Paște. Au loc lucrări în mai multe stații importante