Cunoscută sub denumirea de dieta care imită postul (FMD – fasting mimicking diet), dieta este concepută, după cum sugerează și numele, să imite efectele postului cu apă prin modularea glicemiei, nivelului de cetone și a altor markeri biologici.
În timp ce postul tradițional presupune absența totală a alimentelor, FMD permite un aport limitat de nutrienți specifici și este organizată în cicluri; de obicei, oamenii urmează FMD timp de cinci zile pe lună și revin la dieta lor obișnuită în restul lunii. Cercetări anterioare au arătat că ciclurile scurte și periodice de FMD pot sprijini pierderea în greutate, pot stimula regenerarea celulelor stem și pot reduce efectele secundare ale chimioterapiei. Alte studii au sugerat că FMD ar putea diminua semnele de demență.
Ultimul studiu, publicat în jurnalul Nature Communications, a demonstrat că FMD poate reduce semnele de îmbătrânire a sistemului imunitar și — prin scăderea rezistenței la insulină și a grăsimii hepatice la oameni — poate reduce vârsta biologică cu o medie de 2½ ani. „Vârsta biologică” reprezintă măsura funcționării celulelor și țesuturilor, spre deosebire de vârsta cronologică.
„Acesta este primul studiu care arată că o intervenție bazată pe alimentație, care nu necesită schimbări cronice în dietă sau stil de viață, poate face oamenii biologic mai tineri”, a declarat profesorul Valter Longo de la Universitatea din Southern California, autor principal al studiului.
Cercetătorii descriu FMD ca fiind „o dietă de cinci zile, bogată în grăsimi nesaturate și săracă în calorii, proteine și carbohidrați, concepută să imite efectele postului cu apă, oferind în același timp nutrienții necesari și făcând mai ușor pentru oameni să finalizeze postul”.
Aportul caloric este redus la aproximativ 40–50% din necesarul zilnic normal, iar proteinele și carbohidrații sunt strict restricționați pentru a declanșa răspunsuri celulare și metabolice similare celor produse de postul cu apă.
Dieta se bazează în mare parte pe calorii provenite din grăsimi nesaturate, care sunt cunoscute pentru reducerea inflamației și pentru promovarea sănătății inimii.
Participanții la studiul USC au urmat trei-patru cicluri lunare de FMD, respectând dieta timp de cinci zile, după care reveneau la o dietă „normală” sau de tip mediteranean pentru 25 de zile.
Postul Crăciunului 2025 fără carenţe: ce mâncăm corect și cine ar trebui să evite postul alimentar
În timpul FMD, participanții consumau supe pe bază de plante, batoane energizante, băuturi energizante și ceai. De asemenea, li s-a administrat un supliment cu niveluri ridicate de minerale, vitamine și acizi grași esențiali.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/11/dietapost.webp)
Studiul a arătat că urmarea FMD a redus factorii de risc pentru diabet, a diminuat grăsimea hepatică, a încetinit îmbătrânirea sistemului imunitar și a scăzut riscurile bolilor asociate vârstei, rezultând într-o reducere a vârstei biologice.
„Acest studiu arată pentru prima dată dovezi ale reducerii vârstei biologice din două studii clinice diferite, însoțite de dovezi ale reîntineririi funcțiilor metabolice și imunitare”, a declarat profesorul Valter Longo.
Autorii studiului susțin că aceste rezultate susțin potențialul FMD ca intervenție accesibilă, care poate reduce riscul de boli și îmbunătăți sănătatea generală fără a necesita schimbări extinse ale stilului de viață sau voința considerabilă necesară pentru a posti complet timp de zile întregi.
Postul Crăciunului începe pe 15 noiembrie 2025. Ce trebuie să știe românii despre această perioadă
Experții menționează că, deși FMD poate fi benefică pentru unii, nu este potrivită pentru toată lumea. Femeile însărcinate sau care alăptează, persoanele cu istoric de tulburări alimentare sau cu afecțiuni preexistente precum diabet, boli de rinichi sau boli de inimă ar trebui să consulte un medic înainte de a urma acest protocol.
Pentru cei care aleg postul fals, experții subliniază importanța unei hidratări corespunzătoare și recomandă consumul a cel puțin 2 litri de apă pe zi, scrie nypost.com.
Mihaela Bilic te învață cum să slăbești când ții Postul Crăciunului. Ce pauză trebuie să ai între mese: „Dăm organismului timp să digere”
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/03/mihaela-bilic-si-o-masa-plina-de-bucate.webp)
Mihaela Bilic, unul dintre cei mai cunoscuți medici nutriționiști din România, a vorbit despre obiectivele pe care românii le au în Postul Crăciunului sau orice alt post.
Iată mai jos ce obiective trebuie atinse în post, potrivit medicului nutriționist Mihaela Bilic:
„Creșterea consumului de produse de origine vegetală, în special legume. Cu cât mai diferite și mai colorate, cu atât mai bine! Pigmenții vegetali sunt fitonutrienți cu efecte benefice pentru organism. Ciorbe și tocane de legume, fasole și cartofi, orez, pâine și mămăligă, acestea sunt mâncăruri de post!
Hidratarea optimă, care înseamnă consum de apă sub diferite forme: apă cu lămâie, ceai verde, infuzii de plante, cafea, zeamă de supă sau ciorbă.
Respectarea unor pauze alimentare de 4-5 ore între mese, perioadă în care nu trebuie să mâncăm nimic, ca să-i dăm organismului timp să digere și să proceseze masa anterioară. Postul înseamnă disciplină și foame, este un exercițiu psihologic, nu doar alimentar.
Redimensionarea porților și moderația vizavi de cantitatea de mâncare consumată. Produsele de post mâncate pe săturate duc rapid la îngrășat. Din făinoase și grăsime, organismul face kilograme în plus. Dacă ții post cu adevărat, nu trebuie să te ridici de la masă cu burta plină!
Postul nu este o cură de slăbire. Produsele de post nu țin de foame, ci mai degrabă stimulează apetitul. Fără proteine de origine animală nu ne săturăm, așa că exagerăm ca și cantitate. În post, lumea se îngrașă, pentru că mănâncă pe săturate făinoase asociate cu grăsime: ingrediente pentru îngrășat rapid!
Ca să slăbim în post, meniul trebuie să fie bazat pe legume, verdețuri și crudități, gătite simplu, cu un strop de ulei. Fără produse de patiserie sau cofetărie de post, fără zahăr, fără gustări sănătoase cu oleaginoase, fără sucuri de fructe. Mâncat rar și puțin, asta înseamnă post de slăbit”.
Postul Crăciunului, cunoscut și sub numele de Postul Nașterii Domnului, este o perioadă de pregătire spirituală pentru marea sărbătoare a Crăciunului. Durează 40 de zile și este considerat un post mai „blând”, cu numeroase zile de dezlegare la pește, untdelemn și vin.
Postul Crăciunului are rolul de a-i pregăti pe credincioși pentru întâmpinarea Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos.
El amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, care au așteptat venirea lui Mesia. Pe lângă abstinența alimentară, postul presupune intensificarea rugăciunii, a milosteniei și a faptelor bune, fiind un timp al împăcării și al bucuriei.
- Alimente interzise: În general, nu se consumă carne, brânzeturi, lapte, ouă și produse derivate din acestea.
-
- Zile cu dezlegare: Postul este mai ușor, permițând dezlegarea la pește, untdelemn și vin în majoritatea zilelor de sâmbătă și duminică, precum și la sărbătorile importante care cad în această perioadă, conform calendarului ortodox.
- Postul fără rugăciune: Conform învățăturilor bisericești, postul alimentar fără rugăciune și fără o lucrare duhovnicească (renunțarea la păcate, iertarea aproapelui) este considerat doar o dietă.
-
- Ajunul Crăciunului (24 decembrie): Aceasta este o zi de post negru sau de post foarte aspru, în care se mănâncă o singură dată, seara, după ce se termină slujba Vecerniei, și numai bucate uscate.
Postul Crăciunului este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul laic