Povestea chinezilor care consideră România „occident”. Cum au intrat în afaceri şi cât câştigă acum în ţara noastră

Chinezii ajunşi în România în anii 90 au fost deschizători de drumuri, creând adevărate comunităţi asiatice, majorritatea în Bucureşti, după ce au pus pe picioare nenumărate afaceri şi au început să-şi cumpere sau chiar să-şi construiască case.

Una dintre familiile de chinezi venite în ţara noastră încă din anii 90 este familia Zhou, care a construit din nimic mai multe afaceri şi care, acum, se consideră cel puţin pe jumătate români.

Povestea lor a început în anii ’90, când România a devenit pentru chinezi o piaţă bună de desfacere. Așa a hotărât familia Zhou să vină în România. Au împrumutat 10.000 de dolari de la bancă și în 1993, tata a sosit la București să vândă diverse mărfuri de uz general. Un an mai târziu, îl urma și mama.

„Prima zi a venit, a doua zi merge la piața, oamenii învățat pe ea nu trebuie să zice nimic, doar 2000, și ea când a fost acolo 2000, 2000, a vândut chiloței”, a declarat Yan Yan Zhou, antreprenor chinez. „Eu la Drumul Taberei în vale, în 94 venea acolo și tot 2000 2000„, a declarat Xingdan Chen, mama lui Yan Yan Zhou, pentru Observatornews.

Și-au deschis un magazin în complexul Europa și făceau comerț direct cu China. După 2000, rolul chinezilor a devenit și mai important. Ei au reprezentat primul val de muncitori străini care au luat locul românilor când au plecat în Europa. Dar odată cu criza din 2008, familia Zhou a pierdut tot. A fost o lovitură puternică pentru întreaga comunitate. În acei ani, fără loc de muncă și fără bani, sute de chinezi protestau dormind pe străzi în București, în faţa ambasadei Chinei.

Pe umerii lui Yan Yan a căzut greul. Ca să supravieţuiască, a deschis aici o agenţie de turism pentru oamenii de afaceri din China. Apoi, a dezvoltat un lanț de magazine și restaurante cu specific chinez. A luat cuțitul și tigaia și și-a amintit tot ce o învățase bunica din China.

Citeşte şi: Peste 4 milioane de români au căutat oferte de angajare pe internet. Care sunt joburile care au întors multe priviri în prima jumătate a anului. Unele categorii ajung și la 9.000 de lei

„Mie place foarte mult făcut mâncare. Eu cu bucătarul împreună, vedem care meniu vinde mai bine. Noi clienta noastră este români principală”, a declarat un Yan Yan Zhoupentru sursa citată.

În cei aproape 20 de ani care au trecut de la aceste imagini, chinezii și-au câștigat un statut important pe piața de afaceri de la noi. Azi, în România sunt 13.000 de firme cu capital chinezesc, în valoare de aproape un miliard și jumătate de lei. De la fabrici de piese auto sau de cărămizi, până la companii de top.

„Nu știu de ce multe români zice că România nu este bine, mie place foarte multe”, a declarat a declarat Yan Yan Zhou, antreprenor chinez.

„Noi mereu cred că am fost vestul altcuiva, nu ne-am dat seama noi mereu de chestia asta, pentru că ne uitam noi tot timpul foarte mult în vest, așa că păream în est, dar estul este mult mai mare decât noi. Suntem acum un vest ceva mai itneresant pentru acești migranți”, a declarat Radu Umbreş, antropolog.

Pentru chinezi, România a fost vestul visat, așa cum este acum și pentru srilankezi sau nepalezi. Sute de mii de asiatici au venit în ultimii ani aici. Așa cum românii se chemau unii pe alții spre vest, așa se cheamă astăzi muncitorii din est la noi. Pentru unii va fi temporar. Pentru alții va începe astfel, dar se va transforma în definitiv.

„Poate un motiv să rămână aici al acestor migranți e să-și înceapă o școală aici, să investească niște bani în piața românească de capital și să înceapă să privească România nu doar ca pe o vacă de muls ci încet ca o posibilă locație pentru existența lor”, a declarat Cristian Păun, profesor de economie. După mai bine de zeci ani petrecuți în România, Yan Yan și-a dus bunicile înapoi în China ca să moară acolo, dar pentru ea, nu mai e sigură că va face la fel.

Citeşte şi: Europa, continentul care ”iubește” alcoolul. Pe ce loc se află românii în clasamentul mondial al consumatorilor de alcool