Rahova, de la „Podul Calicilor” la cartier modern. Istoria uitată a marginalizaților

Cartierul Rahova din București, cunoscut astăzi ca un spațiu urban cu străzi aglomerate și o viață socială diversă, are o istorie surprinzătoare, marcată de marginalizare și confruntări sociale. În secolele trecute, înainte ca zona să fie recunoscută oficial sub acest nume, aici se afla „Podul Calicilor”, un loc unde erau obligați să trăiască oamenii aflați la marginea societății, persoane cu dizabilități, orbi, ciungi sau bolnavi, considerați „neproductivi” și excluși din comunitățile centrale ale orașului, potrivit bugetul.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Elena Udrea a fost eliberată din închisoare. Tribunalul Prahova a decis, joi, 17 iulie 2025, asupra contestaţiei DNA

Rahova, de la „Podul Calicilor” la cartier modern. Istoria uitată a marginalizaților

În secolul al XIX-lea, Bucureștiul era străbătut de cinci artere principale: Calea Mogoșoaiei (actuala Calea Victoriei), Calea Șerban Vodă, Calea Moșilor, Podul-de-Pământ și Calea Craiovei, cunoscută inițial drept Podul Calicilor. Spre deosebire de celelalte drumuri, Podul Calicilor era asociat cu o imagine negativă, reflectând sărăcia și izolarea celor care trăiau acolo. Totuși, acești oameni primeau mici ajutoare financiare din partea vistieriei domnești pentru a supraviețui.

Vecinătatea zonei cu Țigănia Mitropoliei, un cartier renumit pentru violențe, jafuri și conflicte, a agravat vulnerabilitatea comunității. Documentele vremii descriu frecvente atacuri asupra locuințelor calicilor și episoade dramatice de abuzuri.

Pe măsură ce capitala s-a dezvoltat, boierii din București au început să revendice terenurile din jur, considerând că mahalaua „calicilor” păta imaginea orașului. Sub presiunea elitelor, autoritățile au decis relocarea forțată a locuitorilor marginalizați. Denumirea „Podul Caliței”, atribuită temporar zonei, a fost ulterior considerată o invenție, iar numele oficial a devenit „Calea Craiovei”, pentru a șterge legătura cu sărăcia.

Rezistența celor izgoniți a existat, dar a fost în zadar. Boierii au preluat terenurile, iar vechii locuitori au dispărut treptat din zonă. Cronici și lucrări precum „Istoria Bucureșcilor” a lui Ionnescu-Gion amintesc totuși de lupta lor, de podurile de lemn și de viața grea pe care o duceau.

Te-ar mai putea interesa și: Elena Udrea, aproape să scape de închisoare. Când a stabilit Tribunalul Prahova termen pentru judecarea contestaţiei DNA la eliberarea condiţionată