Restricţii masive pe reţelele de socializare. Ţara care obligă TikTok şi celelalte platforme să verifice vârsta utilizatorilor

Reţelele de socializare au tot mai multe implicaţii în viaţa socială, astfel că tot mai multe ţări cer reglementări mai stricte privind utilizarea acestora. Ministrul francez pentru afaceri digitale, Clara Chappaz, a inițiat un demers pentru mobilizarea Spaniei, Greciei și Irlandei, în încercarea de a convinge Comisia Europeană să adopte reguli mai stricte privind verificarea vârstei adolescenților pe rețelele sociale.

Obiectivul ei este clar, așa cum a și declarat: un acord european care să oblige platformele să controleze vârsta utilizatorilor, cu sancțiuni severe pentru cei care nu respectă aceste cerințe.

„Rețelele sociale înainte de vârsta de 15 ani sunt interzise”, a declarat Clara Chappaz într-un interviu acordat publicației La Tribune Dimanche. Ministrul a subliniat că Franța are la dispoziție „trei luni pentru a-și mobiliza partenerii europeni” în vederea atingerii acestui obiectiv, scrie Le Monde.

Franța trage un semnal de alarmă! Trendul TikTok care promovează anorexia, sub investigație

Chappaz a amintit, de asemenea, că „la nivel european, avem (…) un cadru de referință pentru acțiune: Digital Services Act”, dar a insistat că „trebuie să mergem mai departe pentru a consolida domeniul său de aplicare, astfel încât să oblige rețelele sociale să nu accepte crearea de conturi fără verificarea vârstei”.

În acest context, ministrul a precizat că „își acordă trei luni pentru a mobiliza partenerii noștri europeni în jurul unei linii simple: verificarea vârstei ca imperativ”. Ea a adăugat că „sarcina mea astăzi este să adun o coaliție, cu Spania, Grecia și acum Irlanda, pentru a convinge Comisia Europeană”.

Ce riscă românii care comentează pe rețelele de socializare despre candidații de la alegeri. Amenda este uriașă!

Ministrul francez a făcut, totuși, un avertisment important, referitor la termenul limită de impunere a acestor măsuri și ce s-ar întâmpla dacă nu pot fi puse în aplicare în cel mai scurt timp.

„Dacă nu vom reuși să ajungem la un acord până în toamnă, Franța își va asuma responsabilitățile. În absența unui acord european, Franța va trebui să ia măsuri.”, a declarat Chappaz.

În ceea ce privește sancțiunile posibile, întrebată dacă guvernul ar putea merge până la impunerea unor măsuri punitive, Chappaz a răspuns ferm: „Da, ca dovadă, uitați-vă la ceea ce am făcut cu privire la site-urile pornografice. De la începutul lunii martie, Arcom [organismul francez de supraveghere digitală] a început să blocheze site-urile care nu respectă legislația franceză. Acestea trebuie să verifice dacă utilizatorii au peste 18 ani.”

Vârsta la care copiii folosesc reţelele de socializare a scăzut la 5 ani

Intervalul de vârstă la care copiii utilizează rețelele sociale a scăzut la 5 – 10 ani, iar aproape jumătate dintre copii petrec peste 6 ore pe zi în mediul digital. Însingurarea, anxietatea și fragilizarea emoțională sunt câteva dintre riscurile supra-expunerii online.Conform unui studiu al organizaţiei Salvaţi Copiii România (2025), aproape jumătate dintre copii (48,3%) petrec peste 6 ore pe zi în mediul digital, iar cea mai mare parte a acestui timp este alocată reţelelor sociale, unde simt „presiune, suprastimulare şi, uneori, respingere”.

Utilizarea problematică a rețelelor sociale, factor de risc pentru copii

Într-o anchetă realizată 2023, adolescenții semnalau că social media îi ajută să își confirme valorile și interesele, iar influența creatorilor de conținut și a influencerilor devine tot mai pronunțată.

„Copiii nu sunt pregătiți emoțional pentru această hiper-stimulare, pentru violența din mediul online, pentru viețile «perfecte» ale altora și ajung să se simtă inadecvați, invizibili sau marginalizați”, avertizează experții organizației Salvați Copiii România.

Utilizarea problematică a rețelelor de socializare de către copii reprezintă un factor de risc în sănătatea mintală a adolescenților. Astfel, pot să apară manifestări precum: lipsa concentrării, tulburările de somn, izolarea socială, scăderea stimei de sine, care devin, uneori prea târziu, motivele pentru care părinții apelează la specialiști în sănătatea mintală.

Potrivit studiului, un copil din trei, dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației, s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.

O femeie din București, surprinsă în timp ce schia pe un trotuar. Imaginile au devenit virale pe rețelele de socializare. VIDEO

„Pe reţelele sociale, copiii pot ajunge în comunităţi toxice, în diverse grupuri extremiste sau pe paginile influencerilor iresponsabili, unde părinţii nu sunt, iar copiii sunt transformaţi în pradă uşoară şi au iluzia apartenenţei la grup. Limbajul digital, străin părinţilor, devine un limbaj al suferinţei copiilor: de exemplu, emoji-uri precum broasca, dinamita sau inima neagră sunt doar aparent inofesive, promovând şi cultivând forme de radicalizare, misoginie sau idei suicidare”, se arată studiul Salvați Copiii.

Conduita digitală a copiilor

În 2025, intervalul de vârstă în care utilizarea reţelelor sociale devine semnificativă este de 5-10 ani, în condiţiile în care, în 2019, aceasta era de 9 ani, iar în studiul din 2021, vârsta medie la care copiii utilizau reţelele sociale era de 8,2 ani.

De asemenea, doi din cinci copii spun că au fost jigniţi sau au primit mesaje supărătoare pe internet, în creştere comparativ cu 2021 şi 2024, arată cel mai recent studiu realizat în rândul copiilor, din 2025.

Potrivit sursei citate, un procent semnificativ de părinţi (75%) declară că cea mai mare îngrijorare a lor legată de utilizarea internetului de către copii este expunerea acestora la conţinut nepotrivit pe internet sau de posibilitatea ca aceştia să fie contactaţi online de persoane pe care nu le cunosc în viaţa reală (70%).

În plus, 59% dintre părinţi se tem că copiii lor ar putea fi victime ale infracţiunilor pe internet. Aceste cifre arată o conştientizare crescută a riscurilor online şi subliniază nevoia de strategii eficiente pentru protecţia copiilor în mediul digital.

„În spatele comportamentelor copiilor şi adolescenţilor, uneori retrase, alteori iritabile, există o realitate greu de înţeles de către părinţi, este o lume digitală care îţi cere să fii prezent, activ, fericit, popular, perfect! Nu ai voie să greşeşti, să te opreşti din postări sau reacţii, pentru că vei fi sancţionat prin excludere sau tăcere. Pe reţelele de socializare, unde tinerii sunt prezenţi mai mult de 6 ore pe zi, ei sunt constant expuşi unei presiuni tăcute, de a se compara cu ceilalţi sau cu standarde nerealiste de frumuseţe, de a primi validare prin numărul de like-uri, de a-şi ascunde defectele cu ajutorul filtrelor”, arată sursa citată.

Folosirea la o vârstă nepermisă a rețelelor de socializare fragilizează structura psihică a copiilor, avertizează autorii studiului.

Recomandări pentru părinți referitoare la reţelele de socializare

Psihologii Salvaţi Copiii recomandă părinţilor să construiască relaţii de ataşament sigure, unde copilul să se simtă văzut, auzit și acceptat.

Să fie modele de reglare emoţională, pentru că copiii învaţă mai mult din cine suntem decât din ce le spunem. Să fie curioşi, să adreseze întrebări simple, nu acuzatoare, să se uite, cu blândeţe, la propria copilărie, pentru că felul în care au fost trataţi şi iubiţi influenţează felul în care îşi tratează şi iubesc propriii copii.