Românii consumă cel mai mult carne de porc din import și pui. Președintele AFR trage un semnal de alarmă: „România are o producţie ridicată de carne de oaie, peste 4.500 tone”

Românii consumă prea puțin carne de vită și de oaie. „Deşi România are unul dintre cele mai mari efective de oi din Uniunea Europeană, consumul de carne de oaie şi de vită rămâne scăzut şi ocazional, în timp ce carnea de porc şi cea de pasăre domină preferinţele românilor. Consider că avem nevoie de măsuri concrete pentru creşterea producţiei interne şi îmbunătăţirea competitivităţii fermelor locale pentru a avea preţuri atractive pentru consumatori, dar şi de campanii susţinute care să promoveze beneficiile consumului de carne„, a declarat preşedintele AFR pentru Agerpres.

Consumul anual de carne de oaie în România este estimat la 2,3 kg/locuitor, acesta fiind concentrat aproape exclusiv în perioada Sărbătorilor Pascale, în timp ce efectivele de ovine şi caprine din România sunt estimate la peste 15 milioane de capete în 2025. În UE se înregistrează un consum mediu de 1,3 kg/locuitor, iar printre ţările cu un consum ridicat de carne de oaie se află Franţa şi Irlanda cu peste 3 kg/locuitor.

„Factorii care limitează consumul de carne de oaie sunt cei legaţi de obiceiurile alimentare tradiţionale, care favorizează carnea de porc şi pasăre, dar şi de preţul relativ mai ridicat al acesteia. Deşi avem o producţie ridicată de carne de oaie, peste 4.500 tone, consumul intern nu reflectă acest lucru, fiind un consum ocazional şi de volum mai mic„, a explicat Daniel Botănoiu.

În ceea ce priveşte carnea de vită, consumul din România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, cifrându-se la circa 3 kg/locuitor/an, de trei ori mai mică faţă de media UE situată la 9 kg/locuitor/an.

„Preţurile ridicate şi preferinţa consumatorilor pentru aceleaşi tipuri de carne (porc sau pasăre) şi tradiţiile culinare locale explică şi aici cererea limitată. Carnea de vită este consumată în cantităţi mai mici în comparaţie cu alte ţări, fiind mai degrabă un produs de nişă, cumpărat mai ales pentru ocazii speciale. Carnea de vită este, în general, mai scumpă în comparaţie cu alte tipuri de carne, ceea ce o face mai puţin accesibilă pentru mulţi consumatori români„, spune preşedintele AFR.

Potrivit acestuia, pentru a creşte producţia de carne de vită în ferme ar trebui îmbunătăţită productivitatea prin optimizarea hrănirii şi a bunăstării animalelor. „O dietă echilibrată şi de înaltă calitate, cum ar fi cereale şi proteine de calitate, precum şi o depozitare adecvată reprezintă cheia succesului. Trebuie să ne asiguram că bovinele au acces la furaje de calitate (păşune, fân, siloz) pentru a facilita creşterea în greutate. Efectuarea controalelor medicale regulate pentru a detecta şi trata problemele de sănătate din timp, duce de asemenea la eficienţa producţiei„, a explicat Botănoiu.

Românii preferă carnea de pasăre

În ceea ce priveşte carnea de pasăre, Botănoiu afirmă că aceasta este „lider incontestabil” pe piaţa autohtonă în privinţa consumului. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), consumul mediu de carne de pasăre a ajuns la 28 kg/persoană/an, în creştere constantă începând cu anul 2015. Sondajele de profil arată că peste 90% din producţie este autohtonă, iar puiul este preferat de 7 din 10 români, care îl gătesc de mai multe ori pe săptămână.

„Accesibilitatea preţului şi adaptabilitatea în bucătăria românească explică popularitatea ridicată. Producţia şi consumul de carne de pasăre cresc anual cu aproximativ 3%, menţinând România printre liderii regionali. Trebuie o comunicare permanentă care să evidenţieze beneficiile aduse prin consumul de carne a păsărilor de curte, cum ar fi accesibilitatea şi conţinutul ridicat de proteine. Comunicarea practicilor sustenabile ale fermei atrage consumatori preocupaţi de mediu şi de bunăstarea animalelor. Oferirea vizibilităţii asupra metodelor de producţie este esenţială pentru a construi şi menţine încrederea consumatorilor„, a menţionat şeful AFR.

De asemenea, trebuie avute în vedere diferite opţiuni de vânzare, cum ar fi vânzările directe de la fermă, pieţele agroalimentare sau restaurantele. „Este esenţial să activeze în cadrul unei cooperative pentru a îmbunătăţi puterea de negociere şi a obţine acces mai uşor la pieţele angro. Promovarea mărcii pentru a ajunge direct la consumatori şi a construi o bază de clienţi fideli este o condiţie importantă deoarece doar clientul este stăpânul afacerii sale„, atrage atenţia Botănoiu.

Citește și: Unul din șase români nu își permite carne sau pește. Facturile umflate taie din banii pentru mâncare

Carnea de porc este un aliment de bază pentru români

Totodată, carnea de porc este un aliment de bază pentru toți românii, din păcate puternic dependent de importuri, arată Botănoiu în analiza sa privind consumul de carne în România.

„România importă aproximativ 75% din consumul de carne de porc, acoperind restul prin producţia internă. Aceasta a scăzut semnificativ după apariţia pestei porcine africane, accentuând astfel dependenţa de piaţa externă. Carnea de porc este un aliment de bază în ţară, consumul mediu anual fiind de aproximativ 37,5 kg pe persoană, însă cea mai mare parte provine din alte ferme decât cele româneşti, în principal din Spania, Germania, Ungaria şi Polonia. În ciuda preferinţei culturale pentru carnea de porc, consumul de carne produsă local este în scădere. Importurile de carne de porc reprezintă o componentă majoră a deficitului comercial agroalimentar al României„, atrage atenţia specialistul.

Datele AFR relevă faptul că efectivul de suine din România este de peste 3,2 milioane de capete, cu o producţie de circa 27.000 tone. Deficitul de carne de porc se estimează că este situat la aproximativ patru milioane de carcase. Pentru redresarea sectorului, sunt necesare investiţii în ferme moderne de reproducţie, în lanţuri locale de procesare şi în biosecuritate, astfel încât, o parte mai mare din valoarea adăugată să rămână în economia naţională.

„Ca o concluzie, structura consumului de carne din România reflectă o combinaţie între tradiţie, preţ şi accesibilitate. Deşi există un potenţial semnificativ pentru dezvoltarea producţiei interne de carne de vită, porc şi oaie, adaptarea la cerinţele pieţei şi creşterea competitivităţii fermelor sunt esenţiale. Diversificarea produselor, modernizarea fermelor şi o comunicare mai eficientă cu publicul pot transforma sectorul cărnii într-un pilon stabil al economiei agroalimentare româneşti„, apreciază Daniel Botănoiu.