De la 1 octombrie 2025, prețurile alimentelor de bază ar putea exploda. Plafonarea adaosului comercial, introdusă în 2023 și prelungită până la 30 septembrie 2025, ajunge la final. Se estimează creșteri de 12-15% la produsele esențiale din coșul zilnic, iar efectele se vor simți puternic în noiembrie.
Laptele, carnea, uleiul sau ouăle sunt doar câteva dintre alimentele incluse în lista celor 17 produse cu preț plafonat. Odată cu liberalizarea pieței, alimentele vor reflecta costul real de producție, distribuție, care au fost majorate de TVA, accize și prețuri la energie.
De la 1 octombrie 2025, România se va confrunta cu un nou val de scumpiri. Guvernul României a prelungit, prin ordonanță de urgență, plafonarea adaosului comercial la 17 alimente de bază până la 30 septembrie, pentru a proteja puterea de cumpărare a românilor. Această măsură a fost introdusă în anul 2023 cu scopul de a limita cota de adaos comercial la maximum 20% pentru produse precum pâinea, laptele, zahărul, uleiul, carnea de pui și porc, cartofii și ouăle. Măsura a fost puternic contestată de către marile lanțuri de magazine, conform Kanal D.
În Ordonanță este stabilit că „(…) beneficiile estimate prin intrarea în vigoare şi aplicarea măsurilor cuprinse în prezentul proiect de act normativ au în vedere reducerea sau eliminarea consecințelor negative probabile şi posibile generate de actuala situaţie (perturbarea lanțurilor de aprovizionare din cauza războiului din Ucraina- n.red.), precum menținerea unui echilibru al pieței produselor agricole din România şi a viabilităţii fermelor cu activitate în sectoarele vegetal şi zootehnic, dar şi a procesatorilor români”.
Guvernul României nu a anunțat ce decizie va luat în ceea ce privește prețul alimentelor de bază după data de 30 septembrie.
De la 1 august, TVA -ul pentru alimente a urcat de la 9% la 11%, ceea ce pune presiune suplimentară asupra prețurilor de la raft. În prezent, conform sursei citate, prețurile plafonate există pentru următoarele alimente de bază:
– Pâine albă simplă (300-500 g, fără specialități)
– Lapte de vacă de consum (1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT)
– Brânză telemea de vacă vrac
– Iaurt simplu din lapte de vacă (3,5% grăsime, maxim 200 g)
– Făină albă de grâu „000” (maxim 1 kg)
– Mălai (maxim 1 kg)
– Ouă de găină calibrul M
– Ulei de floarea-soarelui (maxim 2 l)
– Carne proaspătă de pui (pui întreg, tacâmuri, pulpe cu os, aripi, varianta standard)
– Carne proaspătă de porc (carne porc lucru, pulpă porc cu/fără os, spată de porc)
– Legume proaspete vrac (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca, ardei capia, usturoi)
România se va confrunta cu un nou val de scumpiri începând cu 1 octombrie 2025 [Sursa: shutterstock.com]
– Fructe proaspete vrac (mere roșii, mere golden, prune, pere, struguri de masă)
– Cartofi proaspeți albi vrac
– Zahăr alb tos (maxim 1 kg)
– Smântână (12% grăsime)
– Unt (maxim 250 g)
– Magiun (maxim 350 g)
Citește și:Emailuri frauduloase trimise în numele ANAF. Victimele pot rămâne fără niciun ban în cont
Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară a declarat că prețul alimentelor ar putea fi majorat cu 15-20% în următoarea perioadă:
„După eliminarea plafonării ne așteptăm la creșteri rapide de prețuri, undeva la 12-15%, care se vor vedea în maximum două luni. Estimez că în luna noiembrie se va vedea dezastrul. Această plafonare a prețurilor la unele produse alimentare de bază nu a adus niciun beneficiu pentru nimeni, fie că vorbim despre procesatori, transportatori, retaileri și consumatori. Plafonarea a fost acceptată de către agenții economici de pe lanțul de producție ca o măsură temporară, pentru a oferi Guvernului răgaz să găsească o metodă eficientă pentru protejarea populației, dar Guvernele s-au încăpățânat să meargă înainte cu această schemă, deși era clar pentru toată lumea că ea nu funcționează. Fiecare a găsit metode să ocolească plafonarea. În buzunarele românilor nu s-a simțit această plafonare cu care Guvernele succedate la Palatul Victoria insistă de peste un an. Oricum, prețurile au continuat să crească și în perioada plafonării, pentru că ele au fost influențate de inflație, creșterea TVA-ului, a accizei, a prețului produselor alimentare importate, de care România este dependentă, din păcate. Guvernul ar face mai bine să ia măsuri în ceea ce privește evaziunea fiscală în domeniul panificației, care este extrem de mare. Aplicarea unei scheme de subvenționare a produselor alimentare de bază pentru doar persoanele vulnerabile prin intermediul unor vouchere, după modelul aplicat la energia electrică, este puțin probabil, pentru că nu cred că bugetul de stat își mai permite acest lucru. Să nu uităm că și numărul persoanelor aflate în sărăcie a crescut, iar această creștere se va accentua în perioada următoare, pe fondul măsurilor de austeritate introduse de Guvernul Bolojan”.