Românii locuiesc în cele mai mici case din Europa. Calitatea vieții este scăzută

România are printre cele mai mici locuințe din Europa, iar noile apartamente sau case din complexe rezidențiale nu sunt deloc mai mari, în timp ce, la nivel național, făcând o medie a tuturor locuințelor, condițiile de locuit nu sunt nici ele grozave.

Mobexpert a realizat o analiză conform căreia, suprafața medie a apartamentelor/caselor nou construite în România a scăzut în ultimii ani, ajungând în 2021 la 63 mp, față de aproximativ 70 mp în 2015, potrivit datelor disponibile pe platforma Tempo a INS. Cu cât spațiile locuințelor sunt mai mici, cu atât mai mari sunt provocările de a le amenaja pentru a satisface nevoile tuturor membrilor familiei.

Alte articole: Olandezii au început să reducă producţia de legume şi flori. Proprietarii de sere se tem că vor da faliment din cauza agravării crizei energetice

Analiză: Cu cât se scumpesc produsele alimentare de la producător până la supermarket. România, adaosuri mult mai mici decât celelalte…

Fie din comoditate, fie din cauza distanței, cei mai mulți români aleg să își facă cumpărăturile din supermarket decât să meargă până la ușa fermei…

Litoralul își pierde clienții în minivacanța de 1 mai! Noua stațiune preferată a românilor

Litoralul rămâne fără turiști de 1 Mai! Românii s-au reorientat către altă stațiune.

Conform Eurostat suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește mărimea locuinței raportată la numărul de persoane, cu 1,1 camere versus 1,6, care reprezintă media la nivel european. Un alt studiu, realizat de Velux, demonstrează faptul că 32% dintre români sunt expuși la un risc climatic în casă, precum: mucegai, umezeală, lipsa luminii, temperaturi scăzute sau zgomot excesiv. Experții consideră că riscurile climatice la interior afectează în mod direct calitatea vieții și sănătatea lor și că reducerea acestor este posibilă prin renovarea corespunzătoare la interior a clădirilor. Acest lucru ar putea aduce țării noastre un total de 6,3 miliarde de euro beneficii cumulate până în anul 2050.

Același studiu Velux a mai arătat faptul că 9% dintre români trăiesc în case cu acoperișuri cu scurgeri și perți predispuși la mucegai, ferestre și/sau podele putrezite care pot cauza probleme respiratorii și astm. În ceea ce privește datele pentru țara noastră din Barometru, 20% dintre persoanele cu venituri mici din România nu pot menține o căldură adecvată în casă, ceea ce poate provoca afecțiuni cardiovasculare sau respiratorii. În plus, 18% dintre români sunt expuși zgomotului de la vecini sau de pe stradă, iar 4% consideră că locuința lor este prea întunecată, ceea ce poate duce la depresie și probleme de somn.

Măsurarea satisfacției pierdute din cauza deficiențelor casei se poate face folosind o metodă nouă, dar recunoscută – Analiza de evaluare a bunăstării (WVA – Well-being Valuation Analysis). Acest lucru le permite factorilor de decizie să măsoare valoarea intervenției de renovare asupra clădirilor într-un mod mai holistic.Datele europene arată că lipsa încălzirii are aproape de două ori mai mult impact asupra bunăstării percepute și satisfacției în viață decât separarea de un partener. În plus, oamenii care trăiesc expuși la cele patru riscuri climatice interioare au șanse de cinci ori mai mari să se declare nefericiți.

Astfel, reducerea expunerii la umezeală sau mucegai și a lipsei de lumină naturală în clădirile rezidențiale ar avea impact de 1,2 miliarde de euro prin economii directe în servicii medicale, sănătate și productivitate; îmbunătățirea productivității prin creșterea ratelor de ventilație în clădirile publice precum școli și birouri ar economisi 3,7 miliarde de euro, iar îmbunătățirea productivității prin acces eficient la lumina zilei în birouri ar oferi un beneficiu economic de 1,4 miliarde de euro.

La nivel european, în acest moment 15% dintre oameni trăiesc în locuințe defavorizate, iar 50 de milioane de gospodării trăiesc în sărăcie energetică și nu își pot încălzi casele iarna. Această cifră se va modifica odată cu creșterea bruscă a prețurilor la energie. Studiile arată că de două ori mai mulți oameni au o sănătate precară atunci când trăiesc în sărăcie energetică.

Barometrul locuințelor sănătoase este un raport anual bazat pe cercetare care oferă date importante despre fondul imobiliar european. Începând cu 2015, rapoartele au evidențiat importanța îmbunătățirii clădirilor pentru a răspunde preocupărilor legate de sănătate și climă în rândul populației. Ediția din acest an aduce în atenție clădirile în care trăim și lucrăm, precum și necesitatea de a le renova. Această renovare vine cu oportunitatea de a reduce emisiile globale de carbon, îmbunătățind în același timp sănătatea și bunăstarea oamenilor.

„Oamenii care din nefericire trăiesc sau lucrează într-o clădire necorespunzătoare, expuși la cei patru factori de risc, au de patru ori mai multe șanse să raporteze o sănătate precară. Acum este momentul să regândim modul în care construim și să ne concentrăm asupra unei abordări mai durabile și holistice a renovării, atât a clădirilor rezidențiale, cât și a celor nerezidențiale”, a declarat, într-un comunicat remis redacției Noemi Ritea, Director General VELUX România și Moldova.