Tradiții și superstiții românești. Marțea Albă, a doua zi din Săptămâna Luminată. Ce nu ai voie să faci

Cu toate că viața actuală este mult mai alertă și mai aglomerată, zilele de sărbătoare ar trebui respectate întocmai. Foarte puțină lume mai respectă tradițiile care sunt atribuite celei de a treia zile de Paște. Aceasta este supranumită Marțea Albă și este o zi extrem de importantă, fiind notată, de asemenea, cu cruce roșie în calendarul ortodox. Și această zi are o puternică încărcătură, fiind la rândul ei presărată cu obiceiuri și tradiții.

Citește și: Meniul de Paște de la restaurantul lui Cătălin Scărlătescu. Ce sumă trebuie să scoată românii din buzunare pentru preparatele celebrului chef

Nici în Marțea Albă din Săptămâna Luminată nu se lucrează, iar femeile trebuie să dea de pomană pasca și vinul roșu cu care au rămas de la Paște. În această zi se „întorc” vizitele făcute în prima zi a Paștelui, iar de această dată ouăle sunt ciocnite „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.

În trecut, în ultima zi de sărbătoare a Paștelui, oamenii își vizitau rudele, prietenii și vecinii, iar acest itinerariu era numit, pe vremuri, „Umblatul cu pasca”. Originea acestui obicei este extrem de îndepărtată, având rădăcina în vremurile în care creștinii umblau și vesteau Învierea Domnului Hristos.

Îm mai multe zone ale țării, în Marțea Albă, finii obișnuiesc să dăruiască nașilor nu numai pască, ci și colaci. Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor.

Marțea Albă din Săptămâna Luminată. Ce este diferit în această perioadă

Săptămâna Luminată este marcată de semnul luminii, iar prima slujbă din această perioadă debutează cu următoarea invitație: „Veniţi de luaţi lumină”. Hristos a ieșit din mormânt învăluit de lumina sfântă, care sublinia dumnezeirea Sa. Slujbele din această perioadă se țin cu Ușile Împărătești deschis, astfel, privirea săre altar nu mai este împiedicată de nimic. Acest obicei amintește de ușa deschisă de la mormântul Mântuitorului, dar și de ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morţii Mântuitorului.

De asemenea, în această perioadă slujbele Bisericii sunt cu totul speciale comparativ cu cele din restul anului, dat fiind că toate cântările și citirile fac referire la Învierea Mântuitorului. Tocmai din acest motiv, slujbele sunt mai frumoase, fiind marcate de bucuria Învierii din morții. Chiar și slujbele de înmormântare sunt aparte, deoarece spre deosebire de rânduiala obișnuită, acum se cântă aceleaşi cântări ale canonului Învierii Domnului şi „Hristos a înviat”, în loc de „Veşnică pomenire”.

Alte articole: Drobul, preparatul care nu lipsește de pe masa de Paște! Cât costă să îl pregătești acasă