Un nou studiu despre originea curajului: Lupii infectaţi cu un banal parazit au şanse mai mari să se impună ca lideri ai haitei din care fac parte

Un banal parazit care infectează lupii le poate modifica acestora comportamentul într-un mod surprinzător. Gazdele infectate au şanse mai mari să se impună ca lideri ai haitei din care fac parte, potrivit unui studiu american, ai cărui autori sugerează că intrusul, care infectează creierul, îl determină pe animalul-gazdă să îşi asume riscuri, informează AFP, citat de Agerpres.

Se estimează că între 30% şi 50% din populaţia umană este infectată cu acest parazit, care rămâne toată viaţa sub formă de ţesut latent. Sistemul imunitar al oamenilor împiedică, în general, apariţia oricărui simptom.

Anumite studii au stabilit o legătură între prezenţa sa în creierul uman şi o creştere a comportamentelor riscante şi a agresiunilor. Altele au contestat existenţa unei astfel de legături.

Studiul publicat joi în revista ştiinţifică Communications Biology se bazează pe 26 de ani de observaţii făcute asupra lupilor cenuşii din parcul naţional Yellowstone din Statele Unite.

Cercetătorii care participă la Yellowstone Wolf Project au analizat eşantioane sangvine prelevate de la 230 de lupi şi 62 de pume. Acestea din urmă sunt cunoscute ca vectori de răspândire a parazitului în urma interacţiunilor lor cu lupii.

Lupii infectați își asumă riscuri mai des

Cercetătorii americani au stabilit că un lup infectat are şanse de 11 ori mai mari decât un lup neinfectat să îşi părăsească haita, ceea ce este caracteristic unei tendinţe mai mari de a-şi asuma riscuri.

Citește și: Oamenii frumoși pot fi infectați cu un parazit transmis de pisici. Acesta modifică creierul și le face mai atractive pentru a crește șansele de reproducere sexuală, arată un studiu

Iar un lup infectat are şanse de 46 ori mai mari de a deveni conducător de haită, potrivit noului studiu, care reaminteşte că acest rol revine în mod normal animalului care este cel mai agresiv şi cel mai aventuros.

Aceste trei concluzii conduc la „demonstraţia rară că infecţia parazitară influenţează comportamentul într-o populaţie sălbatică de mamifere”, au precizat autorii cercetării.

„A fi întreprinzător nu reprezintă în sine un lucru rău, dar poate să scurteze existenţa animalelor, pentru că deciziile lor pot să le pună mai des în pericol”, a explicat Kira Cassidy, coautoare a studiului.

Un alt studiu publicat în 2021 a ajuns la concluzia că un comportament mai îndrăzneţ, indus de acelaşi parazit, al tinerelor hiene din Kenya le făcea pe acestea mai susceptibile să se apropie de lei şi să fie muşcate de aceştia.

Acelaşi scenariu ar exista şi în cazul rozătoarelor infectate de parazitul menţionat: rozătoarele îşi pierd orice frică instinctivă în faţa principalului lor prădător, pisica, gazda preferată de Toxoplasma gondii.

Impactul Toxoplasmei

Lăudând concluziile studiului despre lupii din Yellowstone, William Sullivan, profesor de farmacologie şi toxicologie la Universitatea Indiana, a avertizat că acesta nu dovedeşte o relaţie de tip cauză-efect.

„Un lup înzestrat cu o natură care îl face să îşi asume riscuri ar putea pur şi simplu să fie mai înclinat să se aventureze pe teritoriul pumelor şi să contracteze acolo o toxoplasmoză” (boala declanşată de parazitul în cauză – n.r.), a declarat profesorul Sullivan, care a studiat Toxoplasma gondii timp de peste 25 de ani.

Însă „dacă rezultatele se vor dovedi juste, ele lasă să se înţeleagă că am subestimat impactul avut de Toxoplasma gondii asupra ecosistemelor”, a avertizat el.

Citește și: Mame şi soţii ale soldaţilor ruşi mobilizaţi în Ucraina îi cer socoteală lui Putin: „Vladimir Vladimirovici, sunteţi bărbat sau ce? Aveţi curajul să ne priviţi în ochi?”

La oameni, parazitul afectează în primul rând persoanele imunodeprimate, cauzând toxoplasmoză, o boală care poate afecta creierul şi ochii. Infecţia se produce în general prin consumul de carne care nu este bine preparată termic sau prin îngrijirile aduse pisicilor, mai ales prin curăţarea litierelor.

Ajai Vyas, specialist în boli parazitare la Universitatea Nanyang din Singapore, se îndoieşte că o astfel de infectare la oameni ar putea să îi facă pe aceştia să adopte comportamente riscante. „Comportamentul uman este foarte diferit de cel al altor animale”, a subliniat cercetătorul asiatic.