Analiza economică făcută de Cosmin Marinescu, consilier prezindențial: „Se poate anticipa că anul 2023 va fi anul dezinflației!”

Economia României a înregistrat o creştere semnificativă în perioada post-pandemie, inclusiv în acest an, iar cel mai serios semnal de alarmă la adresa sustenabilităţii şi competitivităţii economice a României o reprezintă dezechilibrele externe, consideră consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

„Economia globală continuă să se confrunte cu multiple provocări la adresa stabilității și predictibilității, amplificate de inflația record, precum și de implicațiile economice și de securitate ale războiului din Ucraina. Probabil că traversăm perioada cu cea mai mare densitate în materie de crize din ultimul secol, care își vor pune amprenta, profund, pe evoluțiile din următoarele decenii. Sunt crize eterogene declanșate de cauze simultane, aparent independente, până la un punct, dar cu implicații multiple, care se întrepătrund și se intercondiționează reciproc în domenii dintre cele mai diverse.

Cosmin Marinescu susține că economia României a înregistrat o creștere semnificativă în perioada post-pandemie

Citiți și: Cât costă an de an lipsa României din Spațiul Schengen. Anunț de la Ministerul Economiei. Țara noastră, membru UE „cu jumătate de normă”

Spirala crizelor a fost pusă în mișcare de criza sanitară generată de pandemia de Covid-19, urmată de un lockdown economic care a perturbat lanțurile globale de aprovizionare. La acestea s-au adăugat, pe final de 2021, criza energetică din Europa, apoi, la începutul lui 2022, războiul și criza de securitate în plan regional, context care culminează în prezent cu inflația generalizată și creșterea costurilor de finanțare (…)

Economia României a înregistrat o creștere semnificativă în perioada post-pandemie, inclusiv în anul curent. Datele statistice ne arată o creștere economică robustă, de 5% pe primele 9 luni ale anului, în ciuda unui context economic fragil la nivel mondial, dar mai ales în plan regional, pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Motorul creşterii economice rămâne în continuare consumul, în detrimentul investiţiilor, cu precădere în prima jumătate a anului. În cel de-al treilea trimestru, prin creşterea de 13%, investiţiile au înregistrat însă un reviriment important. Cu toate acestea, creşterea economică este bazată în continuare pe avansul consumului, care conduce la adâncirea dezechilibrelor externe către valori record, pe contrasens cu evoluţiile din regiune”,  a scris Cosmin Marinescu, pe blogul personal.

El a subliniat că priorităţile investiţionale din proiectul de buget pentru 2023, prin alocarea programată de 7,2% din PIB, constituie premise pozitive pentru inversarea contribuţiei factorilor la creşterea economică în favoarea investiţiilor – bazate în special pe fondurile europene.

„Dezechilibrele externe reprezintă probabil cel mai serios semnal de alarmă la adresa sustenabilității și competitivității economice a României. Aceste dezechilibre, perpetuate pe modelul deficitelor gemene, reflectă probleme structurale acumulate de-a lungul anilor, România fiind nevoită să gestioneze criza sanitară având cea mai fragilă situație bugetară dintre țările UE la sfârșitul anului 2019, de unde și procedura de deficit excesiv”.

Cosmin Marinescu spune că inflația trebuie rapid anihilată prin măsuri ferme

În ceea ce priveşte inflaţia, Cosmin Marinescu a explicat că aceasta „nu apare şi dispare ca şi cum aprinzi şi stingi un bec în casă”, iar procesul de dezinflaţie, de reducere a intensităţii inflaţiei, are nevoie de un anumit timp şi de acomodarea unor ajustări în economie, legate inclusiv de creşterea ratelor dobânzii.

„În contextul economic și de securitate actual, ținând cont de riscurile și vulnerabilitățile existente, prudența și responsabilitatea în privința finanțelor publice sunt imperative, iar reformele și investițiile din fonduri europene trebuie susținute și accelerate la maximum.

În acest sens, bugetul pentru 2023 trebuie să fie un buget robust, credibil, care să susțină angajamentul de consolidare fiscală – prin reducerea sustenabilă a deficitului bugetar în țintele asumate, implementarea PNRR și absorbția integrală a fondurilor europene, asigurând protecția adecvată a celor mai vulnerabile categorii sociale în raport cu inflația, dar și față de criza energetică și riscurile acesteia în perioada de iarnă.

Post-Scriptum inflație: în privința măsurilor anti-inflaționiste de care are acum nevoie România, au circulat și anumite opinii radicale, că inflația trebuie rapid anihilată prin măsuri ferme. Însă trebuie să știm că inflația nu apare și dispare ca și cum aprinzi și stingi un bec în casă, prin simpla acționare a unui întrerupător.

Consilierul prezindențial afirmă că 2023 va fi anul dezinflației

În economie, aceste procese se manifestă în timp, iar dacă vrei acum să acționezi întrerupătorul – adică să crești exploziv dobânzile și să retezi dintr-o dată și drastic deficitul bugetar, te poți trezi că rămâne casa în beznă, adică rămâne economia fără combustibil, firmele rămân fără credit sau capital de lucru, dispar locuri de muncă, mulți oameni nu își vor mai putea plăti ratele bancare etc.

De aceea, trebuie să înțelegem că procesul de dezinflație, adică de reducere a intensității inflației, are nevoie de un anumit timp și de acomodarea unor ajustări în economie, legate inclusiv de creșterea ratelor dobânzii. În acest sens, dată fiind necesitatea unei politici monetare consecvente cu obiectivul definitoriu privind țintirea inflației, care să confere credibilitate și încredere, se poate anticipa că 2023 va fi anul dezinflației, a explicat Cosmin Marinescu.

Citiți și: Comisarul european pentru economie a lansat un nou avertisment! „Europa va intra în recesiune la iarnă”