BNR, avertisment sever: o eventuală creștere a cotei TVA ar putea duce la o explozie a prețurilor

BNR avertizează că măsurile de austeritate anunţate de echipa lui Nicuşor Dan ar putea avea efecte de bumerang asupra economiei. „Nimeni nu poate să răspundă, pentru că TVA-ul, dacă crește, face inflație și judecățile care vor fi făcute în dezbaterea specialiștilor și a oamenilor politici care vor judeca, vor trebui să vadă exact, dacă trec la creșterea TVA-ului, care vor fi efectele pentru că pot fi calculate și dacă aceste efecte pot să fie un preț pentru a rezolva alte probleme.

Dar dați-mi voie să termin cu inflația, pentru că în 2024 România nu a fost în inflație, România a fost între puținele țări din Uniunea Europeană care erau în deflație”, a declarat Adrian Vasilescu.

Adrian Vasilescu, consilier la BNR, a mai explicat cum a evoluat inflația în Uniunea Europeană în ultimii ani și cum România a reușit să gestioneze șocul inflaționist din ultima parte a anului 2024, față de alte state membre, potrivit B1Tv.

El a precizat că inflația în UE a început să crească oficial în ianuarie 2021, după o perioadă relativ calmă în 2020. „O evoluție calmă (a inflației) și, ăsta e un termen blând, o avem din 2020. Anul 2020 s-a încheiat cu o inflație de 2,06 și acesta a fost cel mai bun rezultat din UE. Și nu spun totul, că a fost, de fapt, singurul rezultat sănătos din UE! Imediat după acest rezultat a început inflația globală care ne toacă banii și nervii de atâția ani. Ianuarie 2021 a fost oficial luna în care a început inflația în lume.”

În majoritatea statelor UE, prețurile au avut un parcurs „foarte încurcat”, crescând de la valori negative pentru 14 țări, până la ținta de 2%, la care s-a ajuns abia în primăvara anului 2021.

Vești proaste de la BNR pentru românii cu credite: Rămân blocați cu dobânzile mari. Refinanțările se scumpesc substanțial

Se pare că băncile comerciale încep ușor ușor să se teamă de asscensiuea ROBOR, în curând și a IRCC și au început să majoreze treptat dobânzile fixe și să le rarefieze pe categorii de clienți sau produse pentru a păstra un aspect de marketing relevant pentru potențialii clienți.

Chiar dacă este vorba de credite verzi sau standard, dobânzile fixe sunt cuprinse acum între 5% și 7%. În unele cazuri sunt deasupra creditelor cu dobânzi variabile legate de IRCC. Rămâne de văzut dacă în perioada următoare, chiar cu majorarea inevitabilă a IRCC din toamna lui 2025, refinanțările de pe dobândă variabilă pe dobândă fixă mai sunt sau rentabile.

Dobânzi fixe la creditele ipotecare verzi sub nivelul de 5%, în jur de 4,99% dar în anumite condiții și pentru anumite tipuri de credite și de cele mai multe ori pentru o perioadă promoțională mai au doar câteva bănci.

Rezervele valutare ale BNR, în scădere. CÂT s-a pierdut și DE CE

Este vorba de BCR (4,70%), BRD (4,80%), Raiffeisen Bank (4,89%), UniCredit (4,89%), CEC Bank (4,89%) și Banca Transilvania (4,99%), la toate fiind vorba de credite verzi cu dobândă fixă pe trei ani și rulajul veniturilor prin banca creditoare.

Cu dobânzi fixe, tot pe trei ani și tot pentru investiții în imobile catalogate în categoria sustenabile și majoritatea cu virare venit către banca finanțatoare se regăsesc alte trei bănci: Alpha Bank, cu dobândă fixă de 5,19%, Exim Banca Românească cu 5,20% și Intesa SanPaolo Bank cu 5,25%.

Dobânzile fixe pentru cinci ani se învârt deja în jurul valorii de 6% sau chiar au trecut de 7%, în categoria creditelor imobiliare standard. Pentru cele verzi cu dobândă fixă pe 5 ani, randamentul e undeva între 5,80% și 6,50%.

Pentru creditele imobiliare standard, în unele cazuri și pentru cele verzi, dobânzile fixe au un palier pe care se desfășoară în funcție de condițiile îndeplinite de client sau nu. Astfel, în cazul BRD, dobânzile fixe pe trei ani pentru un credit standard variază de la 4,90%-5,00%-5,10% și până la 5,37%.

Tot un palier ușor extins de dobânzi fixe pe trei ani au și Alpha Bank și UniCredit Bank. În cazul Alpha, dobânzile fixe pe trei ani încep la 5,49% și se termină la 5,99%, iar în cazul UniCredit de la 4,99% la 5,90%.

Pentru creditele imobiliare standard, dobânzile fixe pe trei ani încep de la 4,99% la CEC Bank, 5,49% la Raiffeisen Bank și tot atât la Garanti Bank, 5,75% la Intesa Sanpaolo Bank, 6,40% la Banca Transilvania pentru a ajunge în final la 7,84% la Libra Internet Bank.

Dobânzile fixe pe cinci ani pentru creditele imobiliare standard au, la rândul lor, un scor ceva mai ridicat. Aici vorbim despre un palier care începe la nivelul de 5,59% dobândă fixă cinci ani și ajungem la 7,09% pentru același tip de dobândă.

Citește și Suma exorbitantă pe care statul român o plătește anual pentru sporurile și primele bugetarilor

Astfel, cele mai bune dobânzi fixe pe cinci ani oferite pentru împrumuturile pentru creditele imobiliare standard sunt cele de la Banca Transilvania, de la 5,60% la 5,80%, în funcție de virare venituri, cu sau fără asigurare de viață, etc, urmate îndeaproape de cele de la BCR, unde palierul dobânzilor fixe începe la 5,59% și se termină la 6,19%.

Urmează apoi Alpha Bank care nu are anunțată decât o dobândă fixă pe cinci ani de 5,89%, urmată de Garanti Bank cu un palier de dobânzi de la 5,58% la 5,70%. În cazul CEC Bank, dobânzile fixe pe cinci ani pentru credite standard încep de la 5,89%, trec printr-un nivel de 5,99%, pentru a ajunge în final la 6,49%.

În cazul creditelor imobiliare standard acordate de ING Bank cu o dobândă fixă pe cinci ani palierul dobânzilor pentru creditele cu asigurare de viață este cuprins între 6,29% și 6,79%, iar cel al creditelor fără asigurare de viață, între 5,99% și 7,09%.

Rezervele valutare la Banca Naţională a României au scăzut la finalul lunii mai la 55,661 miliarde euro, faţă de 62,414 miliarde euro la sfârşitul lunii aprilie, anunţă Banca Naţională a României (BNR). 

”La 31 mai 2025, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 55,661 miliarde euro, faţă de 62,414 miliarde euro la 30 aprilie 2025. În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni: Intrări de 5,827 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele; Ieşiri de 12,58 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută; plăţi din contul Comisiei Europene şi altele”, arată datele BNR.