Boicotul fiscal, o soluție falsă. De ce neplata taxelor riscă să ducă la noi scumpiri

Analistul economic Adrian Negrescu critică dur ideea apărută în spațiul public privind boicotarea plății taxelor, considerând-o profund dăunătoare pentru economie. Potrivit acestuia, refuzul cetățenilor de a-și achita obligațiile fiscale nu ar face decât să agraveze problemele bugetare ale statului, forțând autoritățile să recurgă la împrumuturi suplimentare, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Guvernul face bilanțul la final de an: deficitul bugetar și evaluarea măsurilor fiscale

Boicotul fiscal, o soluție falsă. De ce neplata taxelor riscă să ducă la noi scumpiri

Negrescu subliniază că relația dintre taxe și servicii publice este una simplă și directă: dacă populația își dorește servicii edilitare mai bune — drumuri moderne, parcări, parcuri, școli, grădinițe, curățenie urbană și infrastructură de calitate — atunci este necesar ca aceste servicii să fie finanțate prin taxe. În acest context, analistul atrage atenția că taxele pe proprietate din România au fost, până recent, nesemnificative în comparație cu costurile reale suportate de autorități pentru dezvoltarea și întreținerea infrastructurii publice.

Economistul consideră chiar „penibil” faptul că unii cetățeni se plâng de nivelul taxei pe locuință, care ar echivala, în multe cazuri, cu valoarea unui simplu coș de cumpărături de la un hipermarket. Din punctul său de vedere, acest nivel de taxare este disproporționat de mic în raport cu beneficiile oferite de administrațiile locale.

Pe lângă analiza critică a boicotului fiscal, Adrian Negrescu oferă și o perspectivă optimistă asupra evoluției economice a României. El estimează că anul 2026 va fi, cu siguranță, mai bun din punct de vedere economic decât 2025. Argumentele sale se bazează pe faptul că majoritatea companiilor importante și-au restructurat activitatea, și-au ajustat costurile și și-au construit bugetele pe o bază mult mai predictibilă.

Analistul mai afirmă că, în lipsa unor noi surprize fiscale — pe care le consideră puțin probabile — și în condițiile atragerii a aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile europene prin PNRR, economia ar putea înregistra o îmbunătățire vizibilă. Aceasta s-ar reflecta inclusiv la nivelul populației, prin temperarea semnificativă a inflației în a doua parte a anului 2026, precum și prin scăderea dobânzii de politică monetară. Reducerea IRCC și ROBOR ar avea ca efect direct ieftinirea creditelor pentru persoane fizice și companii.

În viziunea lui Adrian Negrescu, anul 2026 ar putea reprezenta un punct de cotitură, în care se pun bazele unui 2027 cu o creștere economică mult mai solidă. Acest lucru ar însemna investiții străine mai consistente și o îmbunătățire semnificativă a imaginii României în fața investitorilor internaționali.