- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Economie

Vezi care sunt cele mai mari castiguri pe Bursa la 8 luni si cine ar putea sa mai creasca

25 Aug, 00:01 • marius.balasoiu
Cel mai mare castig din perioada ianuarie-august, inregistrat la BVB, a fost al actiunii Azomures si a depasit 90%. Companii atractive, dar din esalonul secund al interesului investitorilor, precum Aerostar, Compa sau Socep, au avut si ele cresteri impresionante ale preturilor, de peste 50%. Cine va continua sa creasca la Bursa si de ce?
Vezi care sunt cele mai mari castiguri pe Bursa la 8 luni si cine ar putea sa mai creasca

In ciuda crizei economice care se prelungeste in Romania, 20 dintre companiile listate pe piata principala a Bursa de Valori Bucuresti (BVB) au inregistrat cresteri ale preturilor actiunilor de peste 10%, in primele opt luni ale anului. 12 dintre aceste companii au inregistrat cresteri remarcabile, de peste 30%.

Cele mai mari cresteri de preturi nu au fost obtinute de cele mai mari companii de la Bursa. A 13-a cea mai mare performera este o companie cu o capitalizare de numai 15 milioane de lei (3,5 mil. euro), adica de peste 3.000 de ori mai mica decat capitalizarea totala a pietei (daca excludem pe Erste Bank, care este mai curand a bursei vieneze).

Capitalizarea este valoarea de piata a unei companii, obtinuta prin multiplicarea numarului total de actiuni emise de companie cu ultimul pret de pe piata. Trebuie mentionat ca numai 7 din cele 69 de companii romanesti de la cota Bursei au o capitalizare de peste 1% din totalul bursei, si numai una, Petrom, de peste 10%.

[img=827][/img]
Nici campionul cresterilor din acest an, producatorul de ingrasaminte chimice Azomures Tg. Mures (AZO), cu o capitalizare de 260 milioane de lei (61,6 mil. euro), nu se plaseaza printre primele 10 cele mai mari companii de pe piata. Azomures are o pondere de sub 1% din capitalizarea totala a Bursei (fara Erste). Pe de alta parte, AZO a adus pana acum cel mai mare profit, de 90,4%, investitorilor care l-au avut in portofoliu in acest an.

Investitorii care s-au asteptat la rezultate bune din partea companiei muresene au pariat corect. Din afacerile in crestere cu 66% pe primul semestru 2010, Azomures a extras un profit de trei ori mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Producatorul de materiale de constructii (mai ales caramizi) Cemacon Zalau (CEON) a uimit cu o apreciere de aproape 66% a actiunilor sale, in ciuda prabusirii sectorului constructiilor. Competitia interna intre actionari a dinamizat evolutia actiunilor CEON, in orice caz mai mult decat performantele proprii ale companiei, care au fost, in semestrul 1 din 2010, mult sub cele din prima jumatate a lui 2009.

A treia cea mai mare crestere pe piata a propriilor actiuni a fost cea a singurei societati de brokeraj listata la bursa: SSIF Broker Cluj (BRK), cu un plus de 56,2%. Brokerii de la BRK au crescut volumele intermediate si au recastigat increderea clientilor si a pietei.

SSIF Broker este si un investitor activ pe piata, ceea ce constituie inca un argument pentru atractivitatea titlului. SSIF Broker si-a crescut cu 40% cifra de afaceri in primele sase luni ale anului, fata de aceeasi perioada din 2009.

In fine, abia pe al patrulea loc al clasamentului apare si o vedeta, Transgaz Medias (TGN), cu o apreciere a actiunilor de 52%. Compania administreaza reteaua magistrala nationala de gaze naturale. Pare cu atat mai surprinzator faptul ca TGN „a pierdut podiumul”, cu cat compania este considerata mai defensiva, adica mai rezistenta la efectele crizei, decat mai toate celelalte.

Si, cum s-a vazut, consumatori mari ca Azomures, nu si-au diminuat activitatea. Mai mult, veniturile Transgaz sunt previzibile, pentru ca lucreaza cu tarife reglementate. Companiile defensive nu sunt neaparat si cele mai profitabile, ci constituie mai degraba niste refugii.

De ce au crescut?

„Cresterile au fost determinate de rezultatele bune inregistrate de companiile respective. Rezultatele la sase luni au fost chiar peste asteptari, in unele cazuri”, a declarat Darie Moldovan, directorul de tranzactionare al companiei de brokeraj SSIF Brojer Cluj Napoca, pentru DailyBusiness.ro.

La aceste cauze se mai adauga si factorul lichiditatii reduse, adica a valorii tranzactiilor, care lasa loc unor fenomene de piata distorsionate. „Pe o lichiditate generala scazuta, ordinele de volume mici influenteaza preturile mai mult decat este normal”, aminteste Nicolae Albu, directorul de investitii al societatii de administrare Erste Asset Management Romania. Societatea domina autoritar industria fondurilor de investitii mutuale autohtone.

Darie Moldovan crede totusi ca „lichiditatea redusa a tinut in frau cresterile. Putini investitori interesati au gasit in piata pachetele pe care erau dispusi sa le cumpere”.

Investitorii par sa fi fost mai sensibili la prezent decat la perspective in cazul Azomures (AZO). „In cazul acestuia a contat mai mult faptul ca are exporturi bune, decat acela ca in curand cheltuielile sale cu gazele naturale vor creste”, observa Darie Moldovan. Pana in octombrie, Azomures are parte de gaze naturale mai ieftine, din productia interna, potrivit unei decizii mai vechi a Guvernului, a carei valabilitate expira la toamna.

„Fara facilitatea gazelor mai ieftine, profitul AZO ar fi fost mult mai redus”, apreciaza Adrian Danciu, seful departamentului de cercetare de la SSIF Brojer Cluj Napoca. Chiar si asa, ce va urma s-ar putea sa nu fie atat de rau, dupa cum vom vedea mai jos.

[img=826][/img]
Am intocmit si un clasament al celor mai bune performante pe perioada verii (socotita incepand din 1 iunie), cea in care lichiditatea a inregistrat printre cele mai reduse niveluri din istoria BVB. AZO ocupa al doilea loc in acest top, cu un plus de 27,4%. Clasamentul este relevant pentru ca exclude varfurile de piata din luna aprilie, cand Bursa a atins cele mai inalte cotatii din acest an.

Lupta pentru caramizi si exporturile

Cemacon (CEON) nu putea avea mare succes cu caramizile sale in acest an. „Scaderea veniturilor cu 30% in primul semestru al anului, ca efect al dificultatilor extreme din sectorul constructiilor, a avut impact asupra profitabilitatii. Marja operationala s-a redus cu 33%”, a calculat Nicolae Albu. Analistul observa si ca deprecierea leului fata de euro a condus la rezultate financiare ceva mai proaste (un profit net cu cca 47% mai mic decat in S1 2009). Inca din ianuarie, Cemacon si-a concediat aproape jumatate din personal (120 de oameni).

Si totusi, CEON a avut a doua cea mai buna performanta la Bursa pe primele opt luni (65,8%) si a patra pe perioada verii (21,8%). „Explicatia este evident in alta parte decat in capitolul rezulatelor financiare. Si noi (Broker SA – n.r.) am cumparat actiuni la Cemacon. Exista acolo anumite polemici intre actionari dupa revocarea fostului director general. Fiecare este tentat sa cumpere cat mai mult pentru a-si imbunatati capacitatea de control”, recunoaste Adrian Danciu.

Dupa ce actionarii CEON au ales administratorii in aprilie, trei dintre actionarii care detineau cumulat circa 14% din companie au solicitat convocarea unei alte adunari generale, pentru alegerea unui nou consiliu de administratie, prin metoda votului cumulativ. Unul dintre cei trei actionari a fost Ioan Crehul, fostul director general, care avea sa fi inlocuit de Liviu Stoleru, fostul director de vanzari de la Winerberger.

Societatea de servicii de investitii financiare SSIF Broker SA (BRK) este socotita uneori al saselea SIF, datorita portofoliului detinut pe piata, comparabil, ca structura, cu cel al celor cinci societati de investitii financiare (SIF). CA si acestea, BRK trebuie sa raporteze valoarea activului sau net, care a stagnat in iulie la peste 87 milioane de lei (peste 20 mil. euro).

Compania este evaluata pe Bursa la 92,3 mil. lei (21,8 mil. euro), dupa ce actiunile au castigat aproape 60% de la inceputul anului. Peste vara, compania a crescut cu 22,4%.

Transgaz Medias (TGN) a fost cautata pentru ca este unul dintre locurile cele mai potrivite de pe piata de capital unde iti poti pastra banii. Companiile de utilitati sunt mai putin influentate de criza pentru ca nevoia de utilitati este oricum, de obicei, mare. Teoretic, cel putin.

Practic, Transelectrica, a doua mare companie de utilitati de pe piata, este abia pe locul 10 in clasamentul cresterii cotatiilor pe primele opt luni din 2010, cu toate ca a inregistrat un castig de valoare de 34%. Chiar daca este, in principiu, la fel de „defensiva” ca TGN, rezultatele financiare conteaza. Or, pe primul semestru din 2010, TEL a inregistrat o pierdere de 58 milioane de lei (14 mil.euro), in comparatie cu profitul de peste 2 milioane de euro, din aceeasi perioada a anului trecut.

Investitorii au penalizat titlurile TEL de indata ce au inteles ca nu se pot astepta la profit si asa se face ca in perioada verii (31 mai – 23 august) cresterea valorii Transelectrica s-a redus la 2,3%, ceea ce inseamna o retrogradare pe pozitia a 26-a.

Socep (SOCP), operatorul bursier din Constanta, a atras banii investitorilor si si-a crescut valoarea cu aproape 52% in 2010, in ciuda reducerii semnificative a comertului pe mare, pe fondul incetinirii activitatii economice.

„Cu toate acestea, SOCP a reusit sa inregistreze un mic profit, in principal ca urmare a reducerii cheltuielilor cu personalul (de la 13,4 milioane lei in S1 2009, la doar 9,4 milioane lei in S1 2010). Efectul pozitiv s-a propagat pana la nivelul profitului net, care a crescut de cca 10 ori, pana 627.000 lei”, observa Nicolae Albu.

Exportatorii ocupa urmatoarele trei pozitii in clasamentul pe primele opt luni din 2010. Aerostar Bacau (ARS) si-a asigurat si comenzi de exportul viitoare. Relevant este insa faptul ca producatorul de avioane militare si civile si de componente aeronautice a castigat 30 % din banii sai cu sisteme defensive terestre.

De asemenea, in absenta comenzilor de la Armata Romana, ARS s-a reorientat spre productia civila. Totusi, compania s-a insinuat in cererea militara romana si a incheiat un parteneriat cu americanii de la Textron Marine & Land Systems, pentru productia de vehicule de securitate blindate si transportoare blindate pentru Fortele Terestre Romane. Actiunile ARS s-au apreciat cu aproape 48% in acest an.

Compa Sibiu (CMP), cunoscuta producatoare de subansamble auto pentru marile marci europene, a crescut in valoare cu 45,5% in acest an. Ii urmeaza imediat un alt exportator de piese auto (pistoane auto, seturi motor, piese turnate din aluminiu), Altur Slatina (ALT), a carui valoare a crescut cu 37,3% in acest an, potrivit aprecierii actiunilor sale la Bursa.

Petrom (SNP) este vedeta care a obtinut o crestere remarcabila a actiunilor sale, si deci a valorii sale de piata, de 35,7%, in ciuda scaderii drastice a consumului, din cauza crizei. „Petrom s-a aparat foarte bine de eventualele efecte ale crizei. Si-a protejat achizitiile de petrol la anumite preturi si s-a aparat de variatiile valutare prin hedging„, spune Darie Moldovan.

Operatiunile de hedging constau in tranzactionarea instrumentelor financiare derivate de la anumite active suport, precum cursurile valutare. OMV Petrom si-a redus semnificativ si costurile prin oprirea rafinariei de la Pitesti.

Dintre celelate performere mai merita sa fie amintita Dafora Medias (DAFR), care a raportat rezultate foarte bune pe primul semestru, cu un profit de sapte ori mai mare decat in aceeasi perioada a anului trecut.

Condmag Brasov (COMI) este o companie „mereu promitatoare” din perspectiva eventualei participari la gazoductul Nabucco, mai ales ca acesta pare sa faca progrese in gasirea surselor de alimentare”, spune Manuela Ogrinja, analist senior EFG Eurobank Securities Romania, care face parrte din aceeasi familie cu Bancpost.

Cine si de ce va mai creste?

Pentru restul anului, analistii continua sa crediteze companiile defensive, pe cele care au o pondere semnificativa de export din vanzari, ca si o parte din cele care au evoluat bine in prima parte a anului (mai ales Petrom). Mai departe de atat, meseriasii ezita sa faca estimari privind performantele companiilor listate, din cauza deteriorarii mediului economic

Totusi, ca si pana acum, castigurile cele mai mari s-ar putea sa nu vina de la companiile farmaceutice, care sunt considerate cele mai defensive, cel mai putin vulnerabile la criza. Medicamentele si hrana sunt ultimele bunuri la care se poate renunta din lipsa de bani.

Pe primele opt luni din 2010, in industria farmaceutica, nu marii producatori de medicamente s-au aflat in top, ci un distribuitor, si nu cel mai mare, Farmaceutica Remedia Deva (RMAH) , cu o crestere de 31,8%. Mult vanatele Biofarm (BIO) si Antibiotice (ATB), au inregistrat scaderi de valoare in acest an, de 6,5%, respectiv cu 14%.

Este greu de vazut de ce ar putea recupera in ultimele patru luni ale anului, cand saracia va avansa.

„Contactia economica ar putea duce la o scadere a performantelor companiilor si la o reducere a cotatiilor lor. Exportatorii o vor duce bine, totusi”, prevede Adrian Danciu, care da ca exemplu pe Azomures.

Compania „ar putea beneficia in continuare de conjunctura favorabila a pietei ingrasamintelor, care se anunta si pentru anul viitor. Din cauza secetei si a incendiilor de paduri din Rusia si nu numai, cererea de ingrasaminte ar putea creste, astfel incat sa nu mai conteze atat de mult sporul de cheltuieli impus de achizitia de gaze la pret de piata”, spune Adrian Danciu.

Companiile dependente de piata locala vor avea de suferit in continuare, in primul rand ca urmare a restrangerii consumului intern, potrivit opiniilor lui Nicolae Albu si Adrian Danciu.

„Consumul intern va scadea pe fondul masurilor de austeritate deja adoptate, ca si a celor care vor mai fi adoptate in continuare de Guvern. Companiile exportatoare vor depinde de cererea din tarile UE, in primul rand”, precizeaza Nicolae Albu, directorul de investitii al celui mai mare administrator de fonduri mutuale din Romania, Erste Asset Management.

El se teme insa ca „au inceput sa apara deja semnele de incetinire ale cererii europene, ca urmare a masurilor de austeritate din statele UE”.

Exporturile romanesti ar mai putea avea de suferit „si ca urmare a incetinirii devalorizarii euro fata de dolarul american. Astfel, exporturile tarilor din zona euro vor scadea si, deci, si cererea de importuri din tari ca Romania”, explica Nicolae Albu.

O parte din efectul negativ al scaderii cererii europene „asupra multor companii, ar putea fi compensata de jocul cursurilor valutare incrucisate. Un curs mai redus EURRON/USDRON va reversa, macar partial, pierderile financiare inregistrate de comapniile care au contractat credite in valuta si care au fost nevoite sa-si reevalueze datoriile la sfarsitul primului semestru la cursuri maxime”, adauga analistul de la Erste.

Acesta ne avertizeaza „sa nu ignoram eventualele turbulente pe care le-ar putea suporta pietele locale in cazul in care vom avea o cadere a guvernului si/sau alegeri anticipate”.

Termenul de comparatie

Toate cresterile din clasamentele de mai sus merita sa fie comparate cu performanta intregii piete. Indicele BET C, al tuturor actiunilor (exclusiv SIF-urile) acrescut cu numai 10,18%.
iata portofoliul indicelui.

[img=823][/img]