90 de zile de când România nu are un Guvern cu puteri depline

Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026, după ce aceasta a fost susținută de PSD și AUR. De atunci, România este administrată de un executiv interimar, cu atribuții limitate de Constituție și de Codul administrativ.

Mandatele interimare ale șapte membri ai cabinetului au depășit cu 54 de zile termenul maxim de 45 de zile prevăzut de Constituție pentru exercitarea interimatului unui portofoliu ministerial.

Situația vizează Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei, Ministerul Sănătății, funcția de viceprim-ministru și Secretariatul General al Guvernului.

În acest context, Curtea de Apel București a suspendat executarea a șase hotărâri de guvern adoptate de cabinetul demis, iar proiectul noii legi a salarizării în sectorul public a fost, de asemenea, suspendat în urma unei acțiuni introduse de Federația SANITAS.

Hotărârile instanței au fost pronunțate în cadrul unor litigii care contestă legalitatea actelor emise de un guvern ai cărui miniștri interimari și-ar fi depășit durata maximă a mandatului prevăzută de Constituție.

Limitările legale ale unui executiv interimar au determinat Guvernul să transfere în Parlament unele măsuri care urmau să fie adoptate prin hotărâri de guvern.

Printre acestea se află Strategia națională privind conservarea biodiversității, condiție pentru accesarea unor fonduri de aproximativ un miliard de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și alte proiecte legislative și jaloane aferente PNRR estimate la aproape patru miliarde de euro.

Potrivit Codului administrativ, un guvern interimar poate adopta doar acte necesare administrării curente a treburilor publice și nu poate promova politici noi, emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență ori iniția proiecte de lege.

România nu are un premier desemnat de 50 de zile

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat inițial, la 4 iunie, pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, însă acesta și-a depus mandatul după câteva zile, fără să reușească formarea unei majorități parlamentare.

La 14 iunie, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL), al cărui cabinet a fost respins de Parlament la votul de învestitură din 22 iunie.

Ultimele consultări oficiale convocate de președinte cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou candidat au avut loc la 23 iunie și s-au încheiat fără un acord privind formarea unei majorități.

Ulterior, Nicușor Dan a declarat că nu va desemna un nou candidat la funcția de prim-ministru atât timp cât nu există un nume capabil să obțină sprijinul majorității parlamentare, afirmând că nu dorește să facă un „exercițiu gratuit”.

La începutul crizei politice, președintele declara că România va avea un nou guvern „într-un termen rezonabil”, notează Mediafax.

Citește și: Parlamentul se reunește în sesiune extraordinară pentru două jaloane PNRR privind biodiversitatea și integritatea