Cererea globală de oţel ar urma să crească cu aproape 2%, până la 1,793 miliarde de tone metrice, în 2024

Cererea globală de oţel ar urma să crească cu 1,7%, până la 1,793 miliarde de tone metrice în 2024 şi să avanseze în continuare în 2025, a anunţat marţi Asociaţia Mondială a Oţelului, transmite Reuters.

Asociaţia se aşteaptă ca India să fie principalul motor al creşterii cererii, deoarece cererea chineză continuă să scadă. După doi ani de declin şi volatilitate severă a pieţei post-pandemie, există semne că cererea globală de oţel ”se va stabili pe o traiectorie de creştere în 2024 şi 2025”, se arată în comunicatul grupului industrial.

Noi cerințe pentru construcții. Se cere izolație fonică și materiale de anvelopare termică. 8 din 10 blocuri au nevoie de siguranță

Cererea globală în 2025 ar urma să crească cu 1,2%, până la 1,815 miliarde de tone, se arată în comunicat. Utilizarea oţelului în China, cel mai mare producător şi consumator de metal din lume, a scăzut cu 3,3% în 2023 şi este aşteptată să fie constantă în 2024, deoarece scăderea investiţiilor imobiliare este compensată de creşterea investiţiilor în infrastructură şi a sectoarelor de producţie, potrivit asociaţiei.

Cererea de oţel a Chinei ar urma să scadă cu 1% în 2025, rămânând semnificativ sub vârful din 2020. Cu toate acestea, India a devenit cel mai puternic motor al creşterii cererii de oţel din 2021.

Asociaţia se aşteaptă ca cererea indiană să crească cu 8% în 2024 şi 2025.

Cererea din Europa, care a fost afectată de inflaţia ridicată şi de o politică monetară mai strictă, este aşteptată să înregistreze o creştere foarte modestă în acest an, înainte de un avans estimat de 5,3% în 2025.

Între timp, activitatea investiţională puternică va readuce cererea din SUA la creştere în acest an, după o scădere cauzată de încetinirea pieţei imobiliare în 2023, a spus asociaţia.

Oţel chinezesc cu preţuri sub nivelul costurilor

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a avertizat luni China că Washingtonul nu va accepta ca noile sale industrii să fie decimate de importurile chinezeşti, la încheierea a patru zile de întâlniri pe care le-a avut pentru a insista ca Beijingul să-şi ţină în frâu capacitatea industrială excedentară, relatează Reuters.

Yellen a declarat într-o conferinţă de presă că preşedintele american Joe Biden nu va permite repetarea „şocului chinezesc” de la începutul anilor 2000, când un val de importuri chinezeşti a distrus aproximativ 2 milioane de locuri de muncă în industria americană. Însă oficialul american a evitat să ameninţe cu noi tarife vamale sau alte acţiuni comerciale, în cazul în care Beijingul îşi va continua sprijinul masiv din partea statului pentru vehicule electrice, baterii, panouri solare şi alte echipamente energetice verzi.

Proiect de retail de peste 10 milioane de euro, în vestul Bucureștiului. Complexul va cuprinde un mall, hotel și spații pentru vânzări cash&carry

Yellen s-a folosit de a doua sa deplasare în China în nouă luni pentru a se plânge că investiţiile excesive ale Chinei au creat o capacitate de producţie în fabrici care depăşeşte cu mult cererea internă, în timp ce exporturile în creştere rapidă ale acestor produse ameninţă firmele din SUA şi din alte ţări.

Ea a declarat că un forum nou creat pentru a discuta intensiv problema capacităţii excesive va încerca să abordeze problema, dar va avea nevoie de timp pentru a ajunge la soluţii.

Yellen a făcut o paralelă cu efectul dureros resimţit în trecut în sectorul siderurgic din SUA. „Am mai văzut această poveste înainte”, a declarat ea reporterilor. „În urmă cu mai bine de un deceniu, sprijinul masiv al guvernului Republicii Populare Chineze a dus la un oţel chinezesc cu preţuri sub nivelul costurilor, care a inundat piaţa globală şi a decimat industriile din întreaga lume şi din Statele Unite”. Yellen a adăugat: „Am spus clar că eu şi preşedintele Biden nu vom accepta din nou această realitate”.

Atunci când piaţa globală este inundată de produse chinezeşti ieftine în mod artificial, a arătat ea, „viabilitatea firmelor americane şi a altor firme străine este pusă sub semnul întrebării”.

Yellen a menţionat că în discuţiile sale cu oficialii chinezi a subliniat că interesele americane şi preocupările SUA cu privire la capacitatea industrială excesivă sunt împărtăşite şi de aliaţii din Europa, Japonia, Mexic, Filipine şi alte pieţe emergente.

Yellen a vorbit pe larg despre această problemă cu premierul Li Qiang şi s-a întâlnit duminică şi cu ministrul de finanţe Lan Foan. Luni, ea s-a întâlnit cu guvernatorul Băncii Populare a Chinei (PBOC), Pan Gongsheng, şi cu fostul vicepremier Liu He.

Reprezentanţii Trezoreriei au declarat că SUA şi China au aprofundat cooperarea pe probleme de stabilitate financiară, fiind programate încă două simulări de şocuri financiare, după un exerciţiu recent privind gestionarea falimentului unei bănci mari. Exerciţiile au fost dezvoltate de un grup de lucru financiar SUA-China format anul trecut, când Yellen a vizitat pentru prima dată China pentru a încerca să refacă legăturile economice. Condus de reprezentanţi ai Trezoreriei americane şi ai PBOC, acesta s-a întâlnit ultima dată la Beijing, în ianuarie.