În urma analizei semestriale a situației economice și fiscale a statelor membre, Comisia Europeană recomandă Consiliului European să constate oficial că România nu a luat măsuri eficiente pentru a-și reduce dezechilibrele, conform unui comunicat oficial transmis miercuri.
Pachetul de primăvară al semestrului european 2025, lansat de Comisie, evaluează principalele provocări economice și sociale la nivelul Uniunii Europene și formulează recomandări specifice pentru fiecare țară în parte. Acestea vizează consolidarea competitivității, prosperității și rezilienței statelor membre, într-un context economic și de securitate „deosebit de volatil”.
„Pachetul de astăzi marchează, de asemenea, prima evaluare a progreselor înregistrate de statele membre în conformitate cu cadrul revizuit de guvernanță economică și cu planurile lor fiscal-structurale. Pe fondul creșterii provocărilor în materie de securitate, se recurge, de asemenea, pentru prima dată, la clauza națională de salvgardare (NEC) din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. Scopul NEC este de a facilita tranziția către niveluri mai ridicate ale cheltuielilor de apărare, protejând în același timp sustenabilitatea fiscală”, precizează comunicatul Comisiei Europene.
În raportul privind mecanismul de alertă 2025, Comisia a evaluat dezechilibrele macroeconomice în zece state membre, printre care și România, selectate pentru analize aprofundate. Deși unele dezechilibre s-au atenuat în alte țări, incertitudinea crescută pe plan comercial și geopolitic amplifică riscurile economice. România continuă să se confrunte cu dezechilibre „excesive”, cauzate de adâncirea deficitelor fiscal și de cont curent, precum și de deteriorarea competitivității costurilor în anul 2024.
Analiza CE subliniază că aceste evoluții financiare și economice negative pun în pericol atingerea obiectivului de reducere a deficitului excesiv până în 2030, în condițiile în care cheltuielile nete ale României cresc peste limitele asumate. În acest context, Consiliul European este invitat să adopte o decizie care să constate lipsa de acțiune eficientă a autorităților române, ceea ce ar putea conduce la recomandări și măsuri suplimentare pentru corectarea situației.