Coşul minim devine minimalist. Top 15 cele mai vândute produse alimentare şi nealimentare

2023 a atins apogeul impactului crizei din consum ducând schimbările din retail către o nouă realitate – cea a coșului fragmentat, mai mic și mai frecvent realimentat, reactiv la dinamica prețurilor, dar cu un conținut atent selectat și variat, arată o analiză RetailZoom, citat de  HotNews.ro

Vânzările din retail s-au reașezat la sfârșitul anului 2023 pe un trend pozitiv al consumului, în timp ce loialitatea cumpărătorilor față de branduri a început să scadă pe fondul alternării alegerilor consumatorilor între tipuri de produse & concepte de magazine.

Coşul minim: dinamica prețurilor la top 15 cele mai vândute produse nealimentare 

Începând cu jumătatea anului, 2023 a adus valuri de schimbări și de vânzări pe plus pe fondul reducerii inflației.

Coșul minim de cumpărături se scumpește mai repede decât crește salariul minim. Într-un singur an a crescut cu 18%

Evoluția consumului din ultima parte a anului a înregistrat un salt pozitiv al vânzărilor cantitative chiar din luna septembrie –în special pentru magazinele de proximitate, de tip mini și supermarket, atât în rețelele internaționale, cât și în cele locale.

Coşul minim: Vezi mai jos dinamica prețurilor la top15 cele mai vândute produse alimentare 

Doar luna noiembrie a avut un parcurs ușor diferit, prin ușoare scăderi de volume în magazinele de format mare și în rețelele locale.

Per total, consumul reflectat de vânzările înregistrate în comerțul modern a înregistrat în 2023 o evoluție de 12.3% în valoare și de -1.3% în cantități vândute –în mod evident, tendința generală este aceea de recuperare a ritmurilor anterioare ale evoluției vânzărilor.

Inflația prețurilor la raft s-a estompat semnificativ începând din luna august 2023, ajungând în luna decembrie la un nivel similar inflației oficiale –pentru prima dată după mai mult de 14 luni în care a depășit-o alarmant. Maximum de creștere a inflației înmagazinele din comerțul modern a fost în lunile ian-feb 2023 (23% față de aceeași perioadă a anului anterior), dar diferența ceamai mare față de inflația oficială a fost înregistrată în aprilie 2023 (+7.5pp vs inflația oficială)

Coşul minim: Mecanisme de adaptare la inflaţie

Chiar si in context de inflatie redusa, cumparatorul ramane in stare de alerta, este chibzuit cu bugetul gospodariei, continua sa alterneze mecanisme de adaptare pentru mentinerea ori echilibrarea calitatii vietii.

Veniturile nu au crescut in acelasi ritm cu inflatia ori cu dinamica preturilor, iar discrepantele intre evolutia acestora nu vor fi acoperite prea curand.

Chiar daca inflatia la raft a scazut semnificativ spre sfarsitul anului, ajungand la acelasi nivel cu inflatia nationala, preturile in general au avut o medie anuala de crestere de +14% fata de anul anterior sau de 32% fata de 2021.

Cosul de cumparaturi în supermarketuri a crescut foarte putin valoric – sub media inflației (+5.4%), in contextul general al oamenilor de a-și controla sau de a mentine bugetele de cheltuieli fara a face sacrificii serioase in alegerile de consum.

Coşul minim de consum a fost actualizat: O familie de doi adulți și doi copii are nevoie de 9978 lei pe lună

Compromisul general a fost impartit intre produse mai ieftine si numarul acestora (cantitati mai mici achizitionate pentru aceleasi produse)– cosul din mini/supermarketuri ajungand la o medie de 5 produse/cos de cumpărături, de la o medie de 7 produse/cos acum 3 ani.

Cu toate aceste alternante intre frecventa de vizitare a magazinelor și numărul mai mic de produse achizitionate, magazinele de tip mini/ supermarket sunt cele care au reușit în 2023 să aducă consumul pe plus. Frecventa crescuta de vizitarea magazinelor de proximitate pentru achizitii mai mici, alternate sau cu scop diferentiat per vizita, aduce de fapt vanzari mai mari per total, ce determină un total pozitiv in acest tip de magazine.

Marcile proprii si-au mentinut ponderea valorica (18,1%) si cantitativa (19%) in totalul vanzarilor din comerțul modern, aratand astfel ca nu au gasit un palier de crestere confortabil in vremuri de permacriza. Per total, mărcile proprii au crescut în 2023 vs 2022 doar în valoare -cu 9.2% și au scăzut în cantități cu -1.7%.

Chiar daca, per total, media preturilor marcilor proprii retailerilor este mai mica decat cea a producatorilor cu -10-15%, acestea nu sunt intotdeauna percepute ca si alternativa oferita de lantul de magazine, ci ca marca nationala, ce nu este specifica doar comerciantului din care isi fac cumparaturile.

Explicatia este data de faptul ca sunt multe marci proprii necunoscute sau nerecunoscute de cumparatori ca si produse specifice doar lantului de magazine in care le gasesc.

In contextul in care numarul produselor noi din comertul modern a crescut semnificativ si in 2023 fata de 2022 (cu 10%) cumparatorii gasesc la raft tot felulde variante si de produse noi, intre care marcile proprii sunt si ele o alternativa ca oricare alta.

70% dintre vânzările de marcă proprie sunt realizate de 25 (14%) dintre categoriile ce vând acest tip de produse (cantitativ și valoric). Mărcile proprii înregistrează o performanță generală inferioară în contribuție valorică (-0.5pp) și cantitativă (-0.1pp) vs 2022. Mărcile proprii pentru bebeluși, produse lactate, pentru produsele de îngrijire personală și de machiaj, dar și pentru băuturi alcoolice au crescut semnificativ vs anul anterior.

Coşul minim: Unele companii profită de climatul instabil, avertizează Bogdan Chiriţoiu

Tot mai des în ultimul an se vorbește despre faptul că inflația actuală și-ar găsi mai degrabă originea în lăcomia corporativă sau în capacitatea firmelor lor de a mări pur și simplu prețurile. Astfel s-a născut termenul de greedflation (de la greed- lăcomie). Invitat la o emisiune, Bogdan Chirițoiu- șeful Consiliului Concurenței a admis că „există percepţia că unele companii profită de acest climat instabil pentru a creşte nejustificat preţurile”.

Într-una din minutele ședințelor CA al BNR se vorbește despre „transferarea treptată asupra prețurilor a costurilor materiale și salariale crescute și din refacerea sau mărirea unor marje de profit, în contextul rezilienței cererii de consum”. O echipă de economiști din BNR s-a uitat cu atenție la datele financiare ale companiilor și a analizat dacă și în ce domenii am avut parte de „greedflation”. O proporție ridicată a firmelor care și-au crescut la acel moment ponderea profitului s-a regăsit însă în agricultură și în industria energetică, precum și în HoReCa, sector economic care își revenea după o contracție severă a activității în anul anterior.